Proaspăt instalată la putere, noua coaliție guvernamentală încearcă să impună o nouă taxa!

Peste 300 de companii cu afaceri de peste 100 de milioane de euro ar putea alimenta bugetul statului cu 1,2 miliarde de euro în 2022. UDMR şi PSD, partide aflate la guvernare alături de PNL, vor să impună o taxă de solidaritate de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii. Noua taxă vine să compenseze nedeclararea profitului de către marile companii şi ar reprezenta o treime din totalul impozitului pe profit actual încasat la buget.

În 2020, 335 de companii aveau rulaje mai mari de 100 mil. euro, iar cifra de afaceri cumulată a acestora este de 120 mld. euro.

„Orice măsură de acest gen trebuie cântărită bine, deoarece riscă să facă mai mult rău decât bine în termeni de percepţie din partea investitorilor. Nu cred că suma obţinută ar face vreo diferenţă. Când ai un gap atât de mare la colectarea TVA, de 35%, poate că ar fi bine să te gândeşti întâi cum să creşti colectarea în loc să introduci taxe noi, e o abordare nepotrivită“, a spus Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Faţă de taxa propusă de fostul lider al PSD Liviu Dragnea, care propunea 1% pe cifra de afaceri în loc de impozitul pe profit, noua propunere este şi mai drastică, pentru că este suplimentară pe lângă impozitul pe profit.

Taxa de solidaritate va acţiona ca o frână pentru investiţii şi va genera automat o regândire a modului de operare pe piaţa din România astfel încât impactul estimat de legiuitor nu va fi cel aşteptat, spun consultanţii.

„Cele aproximativ 335 de companii afectate vor plăti pe lângă impozitul pe profit de 16% un impozit suplimentar de 1% din cifra de afaceri care în mod normal ajunge până la echivalentul unei cote suplimentare de impozit pe profit de încă aproximativ 16%, dublând astfel cota efectivă de impunere din prezent (plecând de la ipoteza că rata medie de profitabilitate raportată la cifra de afaceri este de 6,25%)“, a explicat Ramona Jurubiţă, country managing partner în cadrul firmei de audit şi consultanţă KPMG România.

Economistul Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale pe probleme de politică monetară a spus, într-o postare pe Facebook, că, dacă se va introduce această taxă, acţionarii companiilor afectate îşi vor împărţi businessul în două sau mai multe companii.

„În primul an, luate prin surprindere de o astfel de măsură, firmele cu o cifră de afaceri mai mare de 100 milioane euro vor plăti ceva. După aceea, veniturile din taxa de solidaritate vor fi egale cu virtual zero. Solidaritatea în economia naţională (catalaxie) are loc atunci când catalaxia nu este împiedicată să funcţioneze“, a spus Lucian Croitoru.

Automobile Dacia (Franţa), OMV Petrom (Austria) şi Lidl Discount (Germania) sunt cele mai mari trei companii după cifra de afaceri din 2020. Dacă se aplică taxa de solidaritate, iar cifra de afaceri a acestor companii ar fi similară cu cea de anul trecut, Automobile Dacia ar trebui să plătească suplimentar în 2022 la buget suma de 38 de milioane de euro, Petrom – 30 de milioane de euro, iar Lidl – 26 de milioane de euro.

În 2020, bugetul de stat a încasat impozit pe profit de la toate companiile 3,3 miliarde de euro (echivalentul a 1,5% din PIB). Cifra de afaceri a tuturor companiilor din România este însă de 342 de miliarde de euro, de unde rezultă că statul a încasat, din impozitul pe profit, sub 1% din vânzările generate de toate companiile din România.

Şi AmCham România (Camera de Comerţ Americană în România) a solicitat ieri Guvernului să renunţe la intenţia de a introduce o taxă de solidaritate.
„Comunitatea de afaceri nu contestă nevoia de finanţare de la bugetul de stat pentru sisteme critice sau categorii vulnerabile, ci maniera aleasă de adopta de pe o zi pe alta măsuri fiscale nefundamentate, contrar bunelor practici de a integra orice astfel de măsuri într-o strategie pe termen mediu şi lung care să urmărească întotdeauna beneficiul economiei în ansamblu“, au transmis reprezentanţii AmCham.

Momentan, nu există prea multe detalii privind proiectul UDMR-PSD privind taxa de solidaritate şi dacă aceasta se va aplica şi la bănci sau la companiile de asigurări şi fondurile private de pensii. Marcel Ciolacu, liderul PSD şi Kelemen Hunor, liderul UDMR, nu au răspuns pentru a oferi informaţii suplimentare. Florin Cîţu, preşedintele PNL şi fost premier, a declarat ieri că nu este de acord cu introducerea acestei taxe de solidaritate.