Ședință CSAT înainte de alegerile prezidențiale: principalele teme de discuție
CSAT se reuneşte, miercuri, începând cu ora 14.00, pe agendă aflându-se participarea României la Planul de Răspuns European – Readiness 2030, proiectul de Lege a apărării naţionale a României şi Planul naţional privind mobilitatea militară, proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate naţională în domeniul hidroenergiei şi viziunea strategică naţională în domeniul spaţial.
Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care va avea loc miercuri, ora 14:00, la Palatul Cotroceni.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei sunt incluse subiecte referitoare la:
– participarea României la Planul de Răspuns European – Readiness 2030; proiectul de Lege a apărării naţionale a României;
– Planul naţional privind mobilitatea militară;
– Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate naţională în domeniul hidroenergiei;
– Viziunea strategică naţională în domeniul spaţial.
„În cadrul şedinţei Consiliului vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale”, arată comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a afirmat într-un interviu că şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nu are legătură cu alegerile, având alte subiecte pe agendă.
El a menţionat că nu există informaţii cu privire la posibile implicaţii străine în alegerile din România.
„CSAT-ul nu are legătură cu alegerile. Sunt alte subiecte care sunt pe ordinea de zi a CSAT-ului, importante”, a afirmat Ilie Bolojan.
Întrebat dacă există ceva suspiciuni despre posibile implicaţii străine în alegerile din România – cum s-a pus problema în noiembrie anul trecut – Bolojan a afirmat: „În acest moment nu există nişte semnale că ar fi nişte perturbaţii majore nici în zona, să spunem, de online, nici altfel, dar întotdeauna, în ultimii ani, în Europa de Est, nu doar în campaniile electorale, ci şi în afara campaniilor electorale, există această formă de război hibrid, în care nu mai trebuie să intri într-o ţară cu tancurile, cu armata, ci astăzi lucrurile se fac mai sofisticat, mai puţin la vedere, generând scăderea încrederii în instituţii, în instituţiile statului respectiv”.
