Un număr imens de români apare în Registrul traficanților de droguri, care a devenit recent activ. Liderul politicienilor care au votat legea a fost întrebat dacă știe câți români sunt în registru și a spus că nu. „În jur de 50-100?”. S-a declarat „șocat” când a aflat câți sunt

România are operațional, de la 1 iunie 2025, Registrul Traficanților de Droguri. Cei aflați pe el sunt obligate să se prezinte la Poliție pentru probe biologice, să anunțe când pleacă mai mult de 7 zile de la domiciliul declarat și să semneze o declarație la fiecare 3 luni. Asta timp de 10 sau 20 de ani, în funcție de pedeapsa primită inițial.

Registrul nu ajută la prevenție, e de părere criminologul Dan Rusu. „Pură birocrație”, spune și un român reabilitat. „Niciun fost dependent sau infractor real nu merge la poliție sincer sau să spună că a recidivat. Lovește exact în cei care s-au reabilitat și vor să trăiască normal”.

La rândul său, avocatul Ciprian Pozderie spune că este o măsură neconstituțională și pregătește, împreună cu mai mulți foști condamnați direct afectați, contestarea legii în instanță, pentru a ajunge apoi la CCR.

Pozderie spune că un client care fusese achitat într-un dosar pentru trafic de droguri a ajuns să fie introdus în Registru. La fel și o persoană condamnată pentru deținere de droguri pentru consum propriu: „Cei de la poliție au zis că în cazul lor se rezolvă, că probabil e o eroare. Dar oare la câți alții o mai fi aceeași eroare? Și de ce nu au rezolvat-o din oficiu?”, se întreabă avocatul.

Atrage atenția că în practică sunt înscrise cu preponderență persoane cu abateri minore.

Un exemplu: în martie 2016, un inculpat a cumpărat cu 25 de lei o cantitate mică de canabinoid sintetic, din care și-a confecționat o țigară, iar restul – 0,0033 grame – l-a dat unui cunoscut, asupra căruia substanța a fost găsită de poliție pe 14 martie 2016.

Inculpatul din acel caz este astăzi înscris în Registru pentru o perioadă de 10 ani, începând cu iunie 2025.

Recidiviștii reprezintă aproximativ 2,5% din totalul condamnaților pentru infracțiuni legate de droguri în ultimii 5 ani, conform datelor de la Ministerul Justiției și CSM.

Daniel Fenechiu, unul dintre inițiatorii legii, s-a arătat șocat de numărul mare de persoane înscrise în Registru. Fenechiu a fost lider al senatorilor PNL, când a fost adoptată legea. El susține că ideea se axa pe pedepsirea nu doar a traficanților, ci și a consumatorilor. „Să fie mai largă”, după modelul din Taiwan, unde a stat de vorbă cu ministrul justiției de acolo:

„Dacă l-ai prins odată că s-a drogat, îl avertizezi și a doua oară, chiar și dacă e doar consumator, l-ai băgat în registru și vii cu niște consecințe: pierde bursa, nu se poate angaja la stat, nu poate lucra în diverse variante.”

Admite că voia o lege punitivă și pentru consumatori, dar colegii din PNL s-au opus considerând că o astfel de lege „nu e corectă, că sunt mulți nevinovați”. Așa a ajuns varianta care vizează „doar” traficanții de droguri.

Întrebat dacă știe câți traficanți de droguri sunt înscriși în registru, Fenechiu a spus că nu. „În jur de 50-100?” A fost „șocat” când a aflat că sunt aproape 28.000.

„Cine a constatat calitatea de traficanți?”, a întrebat el.

„Dacă situația este de așa natură, atunci cred că e nevoie de o intervenție legislativă să modificăm, pentru că ideea de bază nu este nici să creezi un mecanism nefuncțional în care polițiștii să se ducă la mii de oameni, nici să prinzi în registru cu obligații de acest gen persoane care au dat o țigară. Dar, repet, nu cunoșteam acest detaliu”, explică Daniel Fenechiu.

Sunt tratați la fel cei din Registru sau există „scurtături” pentru a fi scos din el? Acest lucru s-ar putea lămuri sau combate dacă numerele sunt clare, iar varianțiile acestora primesc explicații.

27.915 persoane erau înscrise în Registrul Traficanților de Droguri, la data de 10 iulie 2025, conform unui răspuns al Poliției Române, pentru Snoop. Dar numărul continuă să fluctueze.

Datele oficiale despre Registrul Traficanților de Droguri au crescut cu 1.400 într-o lună, apoi au scăzut cu peste 250 de oameni înscriși.

Pe 7 iulie 2025, IGPR raporta 26.611 persoane înscrise, dintre care 14 fuseseră scoase din evidență, prin deces. Pe 10 iulie erau 27.915 persoane în Registru.

Trei săptămâni mai târziu, pe 28 iulie, numărul urcase la 28.065 de persoane – o creștere de peste 1.400 în mai puțin de o lună.

Dar la 7 august, cifrele au scăzut inexplicabil: 26.408 persoane înregistrate. Poliția admite că pentru 257 de oameni au fost îndeplinite condițiile de radiere, dar susține că nu mai poate preciza motivul scoaterii lor din registru.

Astfel, în doar o lună, IGPR a comunicat creșteri și scăderi abrupte, dar fără explicații clare și fără o defalcare a motivelor de radiere.