Se pregătește un „Schengen militar” și România vrea o parte din cele 17 miliarde de euro alocate

Uniunea Europeană a început demersurile pentru a realiza un „Schengen militar” care să permită deplasarea rapidă și „nestingherită” de trupe și echipamente militare pe teritoriul statelor membre. În prezent, capacitatea UE de a reacționa rapid în situații de criză este „afectată grav” de legislația din țările membre, iar Ministerul român de Externe și Senatul au elaborat o poziție a României, conform documentelor de la Senat.

Senatul și MAE constată că „actualele proceduri naționale divergente, termenele lungi de autorizare și lipsa interoperabilității infrastructurii afectează grav capacitatea UE de a reacționa rapid în situații de criză, motiv pentru care este necesară o abordare unitară la nivel european” care să reprezinte primul pas concret către un „Schengen militar”.

Miza financiară apare în viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034, unde Comisia Europeană propune alocarea a peste 17 miliarde euro pentru „mobilitatea militară”.

„Mobilitatea militară” este explicată ca fiind capacitatea statelor membre „de a deplasa rapid trupe și echipamente (inclusiv provizii) dintr-o locație în alta, în UE și peste frontierele sale externe în scopuri militare”.

În UE se dorește stabilirea unui cadru de măsuri privind facilitarea transportului de echipamente, de bunuri și de personal militar în întreaga Uniune. Mai concret, un cadru juridic unitar la nivelul UE aplicat pe toate modurile de transport militar și care să acoperă „transportul militar pe timp de pace și în stare de urgență”.

Senatul și MAE constată că „actualele proceduri naționale divergente, termenele lungi de autorizare și lipsa interoperabilității infrastructurii afectează grav capacitatea UE de a reacționa rapid în situații de criză, motiv pentru care este necesară o abordare unitară la nivel european”.

În acord cu MAE, Senatul susține realizarea unui cadru legislativ pentru mobilitatea personalului, materialelor și echipamentelor din domeniul apărării în UE și dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare, în direcția realizării unui spațiu „Schengen militar” la nivel european, „cu respectarea deplină a suveranității statelor membre”.

Autoritățile române sunt de acord cu prioritizarea investițiilor în infrastructura de transport „de-a lungul coridoarelor prioritare”, accelerarea procedurilor de acordare a autorizaților de deplasare transfrontalieră a convoaielor și transporturilor militare, precum și cu dezvoltarea infrastructurii de-a lungul coridorului Nord-Sud care conectează Mările Baltică, Neagră și Egee, dar și de-a lungul coridorului Rin-Dunăre „în privința cărora România a avut un rol vital în asigurarea fluxului de mărfuri către Ucraina și Republica Moldova, prin utilizarea căilor de transport critice precum Dunărea și Marea Neagră”.

În poziția comună a Senatului și MAE, România cere UE bani pentru „consolidarea coridoarelor care traversează statele membre aflate pe Flancul Estic” precum și „o alocare financiară a UE, distinctă, necompetitivă, pentru lucrările de infrastructură” din statele membre din Flancul Estic al NATO.

De asemenea, autoritățile române recomandă UE alocarea de investiții pentru „amenajarea și dotarea unor capacități de intervenție în timpul cel mai scurt (maxim 2 ore) pentru deblocarea sau refacerea unor porțiuni sau puncte aflate pe rutele de transport” în cazul unor incidente care ar putea întârzia deplasarea transporturilor militare.