Cele două decizii care au dus la situația falimentară de la șantierul naval din Mangalia și au lăsat Forțele Navale pe uscat

În 2016, șantierul naval de la Mangalia era văzut ca un proiect strategic din România, care urma să devină unul dintre cele mai performante din Europa. Asta pentru că aici urmau să fie construite patru corvete pentru Forțele Navale Române, iar compania olandeză Damen urma să transfere tehnologie și comenzi aici. După un deceniu, chiar oficialii Damen, acționarul minoritar al companiei, a ajuns să ceară falimentul, ceea ce duce la pierderea locurilor de muncă pentru cei 1.900 de salariați.

Grupul olandez Damen a anunțat miercuri, 25 martie, că a depus cerere de faliment pentru șantierul naval din Mangalia, după luni de blocaj și tensiuni cu statul român, acționar majoritar prin Ministerul Economiei. Decizia vine în contextul lipsei de comenzi și al imposibilității de a continua activitatea în condiții sustenabile. În comunicatul oficial, compania a precizat că „situația actuală nu mai permite funcționarea normală a șantierului” și că „au fost epuizate toate opțiunile pentru redresare”.

Șantierul din Mangalia este unul dintre cei mai mari angajatori din zonă, iar falimentul ar putea afecta direct aproximativ 1.500–2.000 de angajați, la care se adaugă mii de locuri de muncă indirecte din firmele colaboratoare. Conform bilanțului din 2024, firma Damen Shipyards Mangalia SA se află într-o situație dificilă.

„Urmează declanșarea procedurii de faliment. O inventariere a bunurilor și vânzarea activelor. Care nu se vor face peste noapte, vor fi licitații publice, ce pot fi succesive. Societatea va fi radiată și contractele de muncă vor înceta. Repet, situația noastră este disperată”, ne-a explicat liderul de sindicat, Laurențiu Gobeajă. Conducerea Damen a subliniat că decizia a fost una dificilă și că impactul social este semnificativ, însă, fără un cadru stabil și predictibil, nu mai există perspective reale de continuare a activității. De altfel, angajații șantierului protestează de săptămâna trecută, după ce nu și-au mai primit salariile de peste trei luni, așa cum acuză liderii sindicali.

Parteneriatul dintre grupul olandez Damen și statul român pentru șantierul naval din Mangalia a fost realizat în 2018, când statul a devenit acționar majoritar, cu 51%, iar Damen a păstrat 49% și controlul operațional. Modelul trebuia să combine capitalul public cu expertiza privată, însă tensiunile dintre părți, lipsa comenzilor și blocajele administrative au afectat grav funcționarea șantierului. În 2023, statul român a preluat efectiv administrarea șantierului, după deteriorarea relației cu Damen.

În 2016, Guvernul României a aprobat demararea programului de achiziție a patru corvete pentru Forțele Navale, în valoare estimată de aproximativ 1,6 miliarde de euro. Inițial, autoritățile au dorit ca navele să fie construite în România, pentru a susține industria locală de apărare. Două mari șantiere navale au intrat în discuție: cel din Mangalia, operat de grupul olandez Damen, și Șantierul Naval Constanța. Ambele șantiere aveau acum un deceniu 3.500 de angajați. Acum, cele două unități mai au aproximativ 2.500 de oameni, iar șantierul din Mangalia este în pragul falimentului, în timp ce cel din Constanța a avut pierderi de 50 de milioane de lei la o cifră de afaceri de 100 de milioane de lei.

În 2018, după mai multe amânări și modificări ale procedurii, Ministerul Apărării a lansat oficial licitația internațională. În competiție au intrat trei asocieri majore: Naval Group (Franța), în parteneriat cu Șantierul Naval Constanța; Damen (Olanda), cu șantierul din Mangalia; și Fincantieri (Italia), împreună cu Șantierul Naval Galați. În 2019, câștigător a fost declarat Naval Group, cu oferta cea mai avantajoasă financiar, iar construcția urma să fie realizată în România, la Șantierul Naval Constanța.

Prima mare eroare a apărut între 2016 și 2018, când autoritățile au schimbat radical modul de atribuire a contractului. Inițial, în octombrie 2016, guvernul condus de Dacian Cioloș a decis atribuirea directă a contractului către Damen, prin hotărâre de guvern. Ulterior, în martie 2017, noul guvern PSD, condus de premierul Sorin Grindeanu, a anulat această decizie și a optat pentru organizarea unei licitații internaționale.

A doua decizie care a dus la eșecul investițiilor a venit în 2019. Atunci, Ministerul Apărării, în timpul guvernului Viorica Dăncilă, a desemnat drept câștigător consorțiul francez Naval Group, în parteneriat cu Șantierul Naval Constanța, companie controlată de omul de afaceri Gheorghe Bosânceanu, un apropiat al PSD.

Selectarea șantierului din Constanța a exclus practic șantierul din Mangalia dintr-un contract strategic care i-ar fi putut asigura activitatea pe termen lung. Deși decizia a fost justificată prin criterii de preț, în realitate asocierea Naval Group – Șantierul Naval Constanța nu avea dotările necesare pentru a începe construcția navelor, așa cum se putea face în Mangalia.

Amănuntul legat de condițiile tehnice pentru realizarea corvetelor s-a dovedit decisiv. Naval Group și Șantierul Naval Constanța au ajuns să ceară renegocierea contractului de 1,6 miliarde de euro cu Ministerul Apărării Naționale, deoarece au întârziat dotarea șantierului naval din Constanța.

Astfel, în perioada 2019–2023, Naval Group a cerut majorarea contractului. Creșterea costurilor și lipsa unui acord asupra prețului final au dus la blocarea completă a contractului, care nu a mai fost semnat niciodată. În acest timp, România a pierdut ani importanți în modernizarea flotei, iar șantierele navale nu au beneficiat de lucrările promise. Astfel, România a rămas fără corvetele necesare, șantierul din Constanța nu a primit contractul câștigat, iar cel din Mangalia, privat de o oportunitate esențială, a intrat într-o criză profundă.

Ce a rămas în urma acestor decizii greșite? În primul rând, șantierul naval din Mangalia este în pragul falimentului, așa cum reiese din cererea companiei olandeze Damen. 1.900 de angajați are această companiei la finalul lui 2024. Nici șantierul naval din Constanța, cel care a câștigat licitația internațională, nu se simte mai bune. Firma cu 900 de angajați a avut o cifră de afaceri de 100 de milioane de lei și pierderi de 51 de milioane de lei la finalul anului 2024.

Nu în ultimul rând, și Forțele Navale au rămas fără nave moderne, iar războiul din Ucraina a obligat statul român să cumpere de urgență o navă pentru a patrula în Marea Neagră, tot o corvetă, dar de dimensiuni mai mici. Astfel, Forțele Navale au ajuns să cumpere o navă din Turcia, provenită din excedentul armatei turce. Nava achiziționată este una ușoară, inferioară conceptului inițial de corvete moderne care urmau să fie construite în țară. Statul român plătește aproximativ 200 – 223 de milioane de euro, fără TVA și fără armament complet inclus, pentru o platformă care necesită dotări suplimentare, așa cum reiese din datele Ministerului Apărării Naționale.