SALROM: Situaţia de la Salina Praid, rezultatul inacţiunii repetate a Administraţiei Apele Române şi a Conversmin S.A/ Compania respinge acuzaţiile că ar fi oferit explicaţii simpliste cu privire la situaţia de urgenţă şi aduce propriile acuzaţii

Reprezentanţii SALROM resping, luni, ultimele acuzaţii aduse de ministrul Economiei, Irineu Darău, care a vorbit despre o lipsă de asumare a răspunderii în cazul situaţiei de la Salina Praid şi susţin că sunt singura dintre instituţiile statului care a luat măsuri concrete în zonă. Oficialii companiei aduc propriile acuzaţii în spaţiul public, referindu-se la faptul că noile atacuri ar putea avea legătură cu investiţiile de peste 600 milioane euro în exploatarea şi procesarea grafitului, care vor genera venituri estimate la peste 2 miliarde de euro. În plus, compania susţine că situaţia de la Salina Praid este rezultatul inacţiunii repetate a Administraţiei Apele Române şi a Conversmin S.A.

”Societatea Naţională a Sării S.A. (SALROM) respinge ferm afirmaţiile recente din spaţiul public ale Ministrului Economiei, care descriu compania drept «un caz de neasumare a responsabilităţii» şi consideră necesare o serie de clarificări bazate pe date obiective şi verificabile”, a transmis, luni, SALROM, într-un comunicat de presă.

Reprezentanţii companiei se referă la mai multe aspecte şi resping toate acuzaţiile aduse.

1 – Performanţa economică reflectă responsabilitate, nu ”neasumare”
Potrivit reprezentanţilor companiei, evoluţia SALROM din ultimii 4 ani ”demonstrează un model economic solid şi o gestionare responsabilă a resurselor publice”.

”În 2021, compania înregistra o cifră de afaceri de aproximativ 360 milioane lei şi un profit net de circa 60 milioane lei. În 2022, veniturile au crescut la aproape 500 milioane lei, iar profitul a depăşit 140 milioane lei. În 2023, profitul s-a menţinut la un nivel ridicat, în jurul a 150 milioane lei. În 2024, SALROM a continuat să performeze, cu o cifră de afaceri de peste 450 milioane lei şi un profit de peste 130 milioane lei”, arată reprezentanţii companiei.

Aceştia susţin că, în aceeaşi perioadă, SALROM a făcut investiţii de aproximativ 400 milioane lei.

”Aceste rezultate nu sunt conjuncturale, ci reflectă disciplină financiară şi capacitatea managerială constantă de a genera valoare. În mod constant, aproximativ 90% din profitul realizat a fost distribuit către Statul Român (51%) şi Fondul Proprietatea (49%) sub formă de dividende, confirmând rolul SALROM ca furnizor net de resurse la bugetul public”, se mai arată în comunicatul de presă citat.

2 – Cauzele dezastrului natural de la Praid, între necesitatea unei analize corecte şi complete şi acuze politice nefondate
”SALROM respinge categoric ideea că ar fi oferit explicaţii simpliste. Situaţia de la Salina Praid este rezultatul inacţiunii repetate a Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR) şi a Conversmin S.A (societate aflată sub tutela Ministerului Economiei). În acest context este important de menţionat că factorii naturali care afectează cursurile de apă, inclusiv intervenţiile faunei (precum coloniile de castori), au fost semnalate, începând din 2013 până în prezent, în mod repetat în documente oficiale ale autorităţilor competente în gospodărirea apelor, precum şi mass-media”, susţin oficialii companiei.

Potrivit acestora, lipsa unor lucrări de investiţii şi întreţinere în infrastructura hidrotehnică a contribuit şi contribuie în continuare la vulnerabilităţile existente”.

3 – Intervenţiile la Salina Praid şi situaţia reală
SALROM transmite, de asemenea, că este singura entitate care a realizat şi continuă să realizeze investiţii concrete pentru punerea în siguranţă a zăcământului şi pentru redeschiderea activităţii la Salina Praid.

”Nu există alte instituţii care să fi intervenit efectiv, în mod direct, în aceste lucrări. Lucrările absolut necesare aflate în responsabilitatea altor instituţii nu au fost efectuate nici în trecut, nici în prezent, ceea ce pune, din nou, în pericol investiţiile companiei. De altfel, inclusiv fostul ministru al Mediului recunoştea faptul că aceste investiţii ce trebuiau a fi realizate de către ANAR nu au fost făcute pentru că, singurul beneficiar, conform spuselor dumnealui, ar fi fost doar SALROM, nu şi comunitatea locală”, arată SALROM.

4 – Guvernanţa corporativă şi ”respectarea” cadrului legal
”În ceea ce priveşte referirile la «mijloace legale» şi la responsabilitatea conducerii, SALROM subliniază că orice evaluare trebuie realizată cu respectarea strictă a cadrului legal aplicabil. În acest sens, menţionăm că în ultimele 6 luni au existat modificări succesive în structura Consiliului de Administraţie al SALROM, inclusiv situaţii în care au fost desemnaţi membri care nu îndeplineau condiţiile minime prevăzute de legislaţia în vigoare”, susţin reprezentanţii companiei.

Aceştia se întreabă ”dacă nu cumva noile atacuri ale decidenţilor guvernamentali asupra uneia dintre puţinele companii profitabile ale Statului Român nu au legătură cu investiţiile de peste 600 milioane euro în exploatarea şi procesarea grafitului, care vor genera venituri estimate la peste 2 miliarde de euro”.

”Probabil că nici menţionarea SALROM în lista companiilor scoase «la mezat» nu este deloc întâmplătoarea. De altfel, cei peste 1300 de angajaţi ai SALROM se aşteaptă ca Statul Român să-şi majoreze participaţia pentru a-şi proteja interesele într-o companie de interes strategic”, se mai aartă în comunicatul de presă.

Deputatul USR Adrian Giurgiu a povestit, vineri după-amiază, că SALROM a trimis la discuţii pe tema dezastrului de la Salina Praid, în Comisia de Mediu din Camera Deputaţilor, două persoane care nu au în responsbailitate salina distrusă de inundaţii anul trecut, iar cei doi salariaţi au dat vina pe castori.

Ministrul Economiei, Irineu Darău, este de părere că SALROM este ”un exemplu de neasumare a consecinţelor”, el spunând că cineva din conducere trebuie să plătească pentru ce s-a întâmplat la Praid.