Aderarea României la Schengen, tot mai departe

Extinderea Schengen e tot mai puțin probabilă în 2023, în condițiile în care terenul nu este pregătit pentru Consiliul JAI din iunie, iar acum și Spania, care preia președinția Consiliului UE, se confruntă cu instabilitate politică.

Următorul Consiliu în format Justiție și Afaceri Interne nu reprezintă nici de această dată un prilej favorabil ca Bucureștiul și Sofia să forțeze un nou vot pentru primirea României și Bulgariei în spațiul Schengen, în condițiile în care Austria nu a dat vreun semnal că și-ar fi schimbat opinia.

Principalele deliberări cu caracter legislativ, adică unde va fi un vot, sunt “Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrațiune” și “Regulamentul privind procedura de azil”. Tema Schengen apare în ultima variantă a programului, însă sub forma “Situația generală a spațiului Schengen”, urmând a fi un schimb de opinii. De altfel, discuția generală pe Schengen figurează lângă o altă temă unde are loc doar “schimb de opinii”, adică “Politica în domeniul vizelor”.

Principalele forțe ale Coaliției au fost întrebate care mai sunt șansele pentru intrarea în Schengen anul acesta, din moment ce e evident că mai pot exista doar două încercări, în septembrie sau în decembrie, în timpul președinției Consiliului UE a spaniolilor. Iar la Madrid, unde România se baza pe un parteneriat solid cu socialiștii lui Pedro Sanchez, acesta tocmai și-a anunțat demisia și urmează alegeri legislative pe 23 iulie.

“Cred că nu putem avea niciun fel de așteptări de la Consiliul JAI din 8 iunie în contextul în care acest subiect nu se află, din nou, pe agenda Consiliului. Cred că era util ca România să insiste ca subiectul Schengen să fie în continuare discutat la nivelul miniștrilor de Interne pentru a sublinia eforturile depuse de România, pentru a relua discuția despre subiectele invocate de Austria și pentru a încerca să ținem acest subiect sus pe agenda europeană. Iată că acest lucru nu se întâmplă și devine foarte greu în a doua parte a anului să revenim cu această temă a aderării României la spațiul Schengen. Anul trecut, înainte de votul din decembrie, au fost mai multe reuniuni în care s-a discutat despre Schengen”, susține europarlamentarul PSD Victor Negrescu.

În rândul PNL, părerile sunt nuanțate. Eurodeputatul Vlad Nistor susține că “autoritățile române fac toate eforturile pentru ca România să intre cât mai repede în Schengen”. “Eu cred că sunt foarte mulți decidenți europeni, în afară de cei care și-au exprimat foarte ferm atitudinea în favoarea României și Bulgariei, care deja înțeleg că nu se poate așa”, a completat Nistor, care a punctat însă că în ciuda faptului că tema extinderii nu e pe agenda din iunie, aderarea va avea loc, însă nu poate oferi o dată.

Colegul lui Nistor, Daniel Buda, susține că România nu e împiedicată să poarte discuții informale, însă s-ar putea ca problematica să fie abordată după 2025. “Pot fi discuții informale legat de acest subiect astfel încât să fie pregătit terenul mai departe pentru toamnă. Dacă nu o să reușim anul acesta cu Schengen, cu siguranță că la anul nu o să mai fie pusă în discuție această chestiune”, a subliniat Buda.

Victor Negrescu, un eurodeputat apropiat de socialiștii spanioli, susține că dacă Pedro Sanchez va pleca de la putere, șansele scad drastic. “După această demisie, devine mai puțin probabil un vot privind aderarea României la spațiul Schengen în toamna acestui an, pentru că partidele care au câștigat alegerile regionale din Spania și care au declanșat aceste alegeri anticipate, partidul de dreapta și partidul extremist, nu par să aibă o poziționare la fel de clară în ceea ce privește aderarea României la spațiul Schengen. Așa că șansele noastre scad dacă la alegerile anticipate din luna iulie vom vedea o victoriei a dreptei”, a punctat social-democratul.

În schimb, liberalii Daniel Buda și Vlad Nistor și-au exprimat optimismul că indiferent dacă la Madrid vor fi la putere socialiștii sau popularii, tema extinderii spațiului Schengen poate fi o prioritate, aluzie la o concluzie exprimată de Lucian Bode după întâlnirea cu omologul din Spania, când spunea că va fi “o prioritate” aderarea României și Bulgariei. Între timp, surse liberale susțin că toți ochii sunt ațintiți pe alegerile din Spania și că dosarul Schengen devine sensibil și “mult mai dificil”.

VOX este formațiunea-surpriză de la ultimele alegeri regionale, dublându-și scorul, și devenind a treia formațiune la nivelul Spaniei. VOX are un discurs anti-imigrație și e văzut ca posibil partener guvernamental după următoarele alegeri, mai ales dacă va urma un guvern în jurul Partidului Popular. Conlucrarea celor două partide, unul de centru dreapta (PP) și unul de extremă dreapta, ar urma să înceapă mai întâi la nivel local, unde popularii nu pot avea singuri majoritatea în administrația publică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *