Armata Română se confruntă cu un val de demisii din cauza războiului. Nici tinerii nu mai aleg școlile militare, ce soluție au oficialii din Apărare
Războiul din Ucraina se pare că a afectat și armata română, iar Ministerul Apărării s-a confruntat cu un val de demisii pe fondul acestui conflict de la graniță. Nici școlile militare postliceale nu mai sunt la mare căutare și concurența a scăzut de la an la an. În acest context, armata a demarat câteva programe prin care încearcă să recruteze tineri.
Armata română dispunea la începutul anului de 73.350 de militari activi și de 50.000 de rezerviști, dar războiul lansat de Rusia în Ucraina, pe 24 februarie, a schimbat aceste date și a adus un val de demisii în acest domeniu.
Pe tot parcursul anului 2021 s-au înregistrat în jur de 1.000 de demisii din armată, de patru ori mai mare comparativ cu situația de pe parcursul anului 2020 (circa 500). Însă, în anul 2022 situația s-a schimabat radical și peste 2.000 de persoane și-au dat demisia din armată în primele nouă luni ale anului, potrivit unui document oficial al Ministerului Apărării Naționale.
“Atractivitatea profesiei militare manifestă o scădere care a dobândit accente critice în perioada recentă, în contextul de securitate extrem de instabil generat de războiul din Ucraina”, se arată într-un document oficial al MApN.
Cum nici tinerii nu mai aleg școlile militare postliceale, iar concurența a scăzut de la an la an, Ministerul Apărării încearcă să găsească soluții. În acest sens, există un proiect de Ordonanță de Urgență privind statutul cadrelor militare și prevede școlarizarea de absolvenți de licee civile.
“Spre exemplificare, numărul tinerilor care s-au înscris la concursurile de admitere la școlile militare de maiștri militari și subofițeri s-a redus aproape la jumătate în anul 2022 față de 2021, respectiv de la aproximativ 5.700 la 2.500, în condițiile în care numărul locurilor scoase la concurs a fost sensibil egal”, se mai arată în documentul oficial.
Mai mult, între 25% și 35% dintre candidați nu îndeplinesc cerințele minime ale mediului militar, deși “nivelul de exigență al testelor aptitudinale, fizice și psihologice a fost adaptat în funcție de nevoi și posibilități”, iar problema se va agrava din cazua scăderii cu peste două milioane de persoane a populației rezidente a României în ultimii 15 ani, potrivit sursei citate.
În acest context, proiectul de ordonanță de urgență urmărește ca ofițeri în activitate să poată deveni și absolvenții anului IV ai instituțiilor civile de învățământ superior cu durată de studii mai mare de patru ani, și nu doar absolvenții cu diplomă de licență ai respectivelor instituții.
Proiectul mai prevede ca subofițerii să poată proveni și din rândurile soldaților și gradaților profesioniști absolvenți doar de liceu, nu și de studii postliceale sau universitare, cum stipulează în prezent legea. De asemenea, o altă modificare se referă la faptul ca subofițeri să poată deveni și absolvenții de învățământ superior medical cu diplome de licență de asistenți medicali generaliști, precum și cei ai școlilor sanitare postliceale care au diplome de bacalaureat și certificate de calificare profesională.
O altă măsură este că stagiile minime în grad se vor reduce de la șapte la șase ani pentru maiștrii militari clasa a II-a și de la șase la cinci ani pentru maiștrii militari clasa I.
Anul acesta, Armata Română a scos la concurs 1.049 de locuri pentru soldați și gradați profesioniști, care pot încasa lunar o soldă cuprinsă între 1.800 și 4.000 de lei.
