Câinii folosiți pentru salvarea măslinilor din Italia

O boală mortală și greu de detectat face ravagii de 10 ani încoace, printre măslinii din sudul Italiei. O echipă de câini de detecție foarte bine pregătiți ar putea să-i salveze. Aceștia sunt special pregătiți să identifice bacteria care amenință plantațiile de măslini.

Bacteria ucigașă se numește Xylella fastidiosa și poate fi acum detectată de câini antrenați special pentru asta, după ce timp de un deceniu a făcut ravagii printre plantațiile de măslini.

Câinii îi pot identifica prezența înainte ca aceasta să fie vizibilă cu ochiul liber.

La Vivai Giuranna este o seră comercială extinsă cu peste un milion de plante din Parabita, în regiunea Puglia din sudul Italiei. Aici sunt folosiți câinii pentru a identifica prezența bacteriei. „Acești câini au ceva unic”, spune Angelo Delle Donne, inspectorul fitosanitar șef al guvernului provinciei Lecce, care se luptă cu Xylella de când aceasta a fost descoperită în Puglia în 2013.

Bacteria ucigașă blochează xilemul (vasele care transportă apa de la rădăcini la frunze) copacilor și a altor plante lemnoase și le sufocă încet, până la moarte. Boala este răspândită de insecte comune precum gândacii. Atunci când mușcă o frunză infectată, bacteria se mută în saliva lor, iar insectele transmit boala atunci când se hrănesc cu următoarea plantă sănătoasă.

Deocamdată nu se cunoaște niciun leac pentru această boală, iar odată infectată, planta se usucă încet (deși unele plante infectate reușesc să supraviețuiască fără a prezenta simptome). Tot ce se poate face în momentul prezenței bacteriei este înlăturarea plantei infestate.

Bacteria ucigașă continuă să se răspândească spre nord cu o rată de aproximativ 20 km pe an, apărând și în alte regiuni din Italia și Europa. Odată ce un copac infectat este identificat în apropierea unor copaci sănătoși, acesta trebuie scos din rădăcină, iar toți ceilalți copaci aflați într-o zonă de 50 m trebuie verificați cu atenție, scrie BBC.

Nicola di Noia, un agronom din Taranto este cel care a avut ideea, în 2020, de a folosi câini de detecție pentru a identifica plantele bolnave. El a fost carabinier (ofițer al jandarmeriei italiene), unde a lucrat cu câini de detecție moleculară pentru descoperirea drogurilor și a explozibililor.

Serena Donnini, dresor de câini pentru ENCI și coordonator al programului experimental Xylella Detection Dogs, spune că există unele rase de câini, cum ar fi springer spaniel, ciobănesc german, cocker spaniel și labrador, care, datorită nasului și spațiului toracic mai mare, sunt mai predispuse să devină „super-mirositori” și să lucreze în ture mai lungi în mod autodirijat, urmărind adesea o pistă timp de ore întregi. Dar acest lucru nu este suficient, spune Donnini, pentru că și personalitatea câinelui este importantă: pentru a trece toate examenele pentru a deveni câini de detecție, animalelor trebuie să le placă să se joace și să mănânce.

Un obiect comun cu care Donnini și colegii ei lucrează adesea este o jucărie de cauciuc goală. După ce lasă câinele să se joace inițial cu ea, dresorii încep să o ascundă pentru a lucra la abilitățile de căutare ale câinelui. De fiecare dată când câinii găsesc cauciucul, primesc o recompensă sub formă de hrană.

Donnini spune că este crucial să antrenăm câinii cu mirosurile potrivite, iar aici oamenii de știință de la Consiliul Național de Cercetare joacă un rol fundamental. Pentru a salva copacii de Xylella, acel miros este mirosul unei plante infectate. La fel ca oamenii, atunci când plantele sunt infectate, metabolismul și mirosul lor se schimbă.

Donato Boscia, un virusolog de plante și șeful unității din Bari a Institutului CNR pentru protecția durabilă a plantelor i-a furnizat lui Donnini plante de măslin infectate certificate. În prezent, echipa lui Boscia încearcă să descopere moleculele specifice eliberate de plantele infectate pe care le percep câinii. „Nu știm cu adevărat, dar trebuie să dăm câinelui toate piesele de puzzle pentru ca el să poată crea o imagine olfactivă precisă”, adaugă Donnini.

Pentru a arăta precizia câinilor, Donnini a așezat cinci măslini mici în ghiveci. Una dintre plante poartă o etichetă cu un punct roșu, certificată ca fiind infectată cu Xylella de către echipa lui Boscia. Antrenorul de câini Fortebraccio îi face semn lui Ellis, springer spaniel-ul său, care aleargă printre plante, îngheață în fața plantei infectate și, dând din coadă, se întoarce la antrenor pentru a-și revendica hrana.

Indiferent de locul în care era poziționată planta în rând, atât Ellis, cât și Paco – alt câine dresat special, puteau repera clar și îngheța în fața ei.

Nu toate plantele infectate de Xylella prezintă simptome perceptibile pentru oameni, acesta fiind unul dintre motivele pentru care s-a dovedit a fi atât de dificil de stăpânit boala. Câinii ar putea ajuta la oprirea răspândirii bolii în locuri strategice critice, cum ar fi serele și porturile. Conform unui studiu condus de Annalisa Giampetruzzi de la Universitatea Aldo Moro din Bari, se crede că Xylella a ajuns în Puglia prin intermediul unei plante de cafea importate din America Latină.