Cât de multă nevoie are România de gazele din Marea Neagră și în ce măsură își permite exportul lor către vestul Europei?

​Discuțiile din ultima perioadă stârnite de vizita șefului companiei austriece OMV la București, legate de zăcămintele din Marea Neagră, ridică următoarea întrebare: Cât de multă nevoie are România de gazele din Marea Neagră și în ce măsură își permite exportul lor către vestul Europei? Proiectele mari de investiții în domeniul energiei, repornirea producției de îngrășăminte chimice și extinderea rețelelor de distribuție arată că necesarul de consum s-ar putea dubla în următorii câțiva ani. Pe de altă parte, la nivelul UE, gazul este considerat combustibil de tranziție către energia verde și, în acest context, țintele oficiale pentru consumul din România și estimările Comisiei Europene sunt mult sub cât se prognozează a fi, în realitate, necesarul.

Mai exact, în condițiile în care gazul a fost declarat combustibil de tranziție, ne-am aștepta ca investițiile în capacități mari consumatoare de gaze pe termen lung să fie mai temperate. În schimb, în România se construiesc centrale electrice pe gaze de mari capacități și se extind rețelele de gaze.

Ion Sterian, directorul general al Transgaz, consideră că începând cu 2027-2028, necesarul de consum se va dubla, ajungând până la circa 20 miliarde metri cubi, și că nu vor fi suficiente gazele din Marea Neagră pentru a-l acoperi.

Estimările Comisiei Europene, folosite inclusiv în Planul Transgaz de Dezvoltare, arată, în schimb, o menținere a nivelului de consum.

În 4-5 ani, nici gazele din Marea Neagră nu vor satisface necesarul românesc, a declarat, recent, Ion Sterian, la “Simpozionul Român al Energiei – SIREN 2023”. Consumul este de circa 11-12 miliarde de metri cubi anual, însă la aceste cantități se vor adăuga cele necesare funcționarii centralelor pe gaze. Ion Sterian spune că la Mintia vor fi necesare 2,5 miliarde metri cubi, la Iernut circa 1 miliard metri cubi, iar la Ișalnița și Turceni în jur 1,5 miliarde metri cubi.

În plus, zilele trecute, combinatul chimic Azomureș și-a reluat producția de îngrășăminte la 50% din capacitatea totală. Într-un an, în condițiile unei funcționări normale, combinatul poate consuma circa 1,2 miliarde metri cubi.

Alte 3-4 miliarde de metri cubi ar mai fi necesare pentru noile racordări la gaze ale unor localităţi, în urma extinderii rețelei, mai ales prin programul guvernamental Anghel Saligny.

Practic, s-ar putea adăuga încă vreo 10 miliarde metri cubi de gaze, ceea ce înseamnă aproape dublu față de consumul de acum.

Noua termocentrală de la Mintia, care urmează să fie construită de investitorul Mass Global Energy Rom, va avea 1.500 MW. “Prima etapă a investiției va fi finalizată într-un termen de 24 de luni, urmând ca proiectul să ajungă la maturitate deplină în 36 de luni”, anunța Guvernul în luna martie 2023.

Centrala de la Iernut, cu o capacitate de 430 MW, ar trebui finalizată până în decembrie 2024 de către spaniolii de la Duro Felguera. Lucrările la această centrală au fost reîncepute, recent, după o pauză de doi ani, timp în care fusese reziliat contractul cu Duro Felguera, din cauza întârzierilor. Un nou contract a fost semnat în aprilie 2023.

Centralele de la Turceni și Ișalnița vor avea 475 MW, respectiv 850 MW, proiectele fiind trecute în planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, care trebuie să renunțe, treptat, la producția de energie pe cărbune.

Complexul Energetic Oltenia a înființat împreună cu ALRO o societate cu capital mixt de tip „Special Purpose Vehicle” (SPV) pentru construirea centralei de la Ișalnița, pentru care va fi folosită finanțare din Fondul pentru Modernizare. Societatea, numită CCGT Power Işalniţa S.A, a fost înmatriculată în urmă cu o săptămână.

Scenariul de referință al Comisiei Europene, regăsit inclusiv în Planul Transgaz de Dezvoltare, arată că la nivelul anului 2025, consumul de gaze va fi la fel de mare ca acum, de circa 11-12 miliarde metri cubi. Începând cu 2030 este estimată chiar o reducere până la aproximativ 10 miliarde metri cubi, nivel care se va menține până în 2040, după care va urma scădere până la 8,5 miliarde metri cubi în 2050.

De asemenea, se estimează că producția de energie electrică pe gaze ar urma să aibă o pondere tot mai mică în mixul energetic, de la 19% în 2020 la 14% în 2030. Aceasta în condițiile în care va crește puternic ponderea pe solar, de la 3% la 23%, și pe eolian, de la 10% la 16%.

OMV Petrom și Romgaz au anunțat în luna iunie că au luat decizia de a dezvolta Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze naturale din zona românească a Mării Negre. Este estimată o producție de circa 100 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Prima producție este estimată în 2027. Producția la platou va fi de aproximativ 8 miliarde metri cubi anual, timp de circa 10 ani.

Pentru achiziționarea acestor gaze, statul român are drept de preemțiune și în anumite condiții, poate fi impus preț reglementat, potrivit Legii Offshore. Aceasta înseamnă că cea mai mare parte din gazul din Marea Neagră va putea fi folosit în România. Însă, chiar și așa, va fi nevoie și de alte cantități de gaze pentru acoperirea unui posibil consum de 20 miliarde metri cubi.

România va avea nevoie de 4-5 miliarde metri cubi de gaze în plus faţă de producţia din Marea Neagră, susține directorul general al Transgaz. Aceasta și în condițiile în care producția onshore de gaze este în declin. Potrivit reprezentantului Transgaz, gazul din import va veni prin terminalele LNG din Turcia și Grecia.

Reamintim că oficialii companiei austriece OMV au venit săptămâna trecută la București pentru a cere modificarea Legii Offshore și reducerea la jumătate a taxei de solidaritate, însă nu au obținut nici una, nici cealaltă.

Această vizită a avut loc în contextul în care statul român a fost acționat în judecată, fiind reclamate prevederi din Legea Offshore, care nu ar fi pe placul companiei austriece. Austriecii doresc să poată avea mai multă libertate în exportul gazelor din Marea Neagră către vest. În prezent, Legea Offshore favorizează consumul intern al gazelor din Marea Neagră.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *