Cazurile de fraudă bancară din România cresc, pe măsură ce se apropie Black Friday. Zeci de români s-au trezit fără bani în conturi

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) vorbește de zece metode distincte de fraudă care vizează consumatorii înaintea sezonului de vârf al cumpărăturilor, după ce a fost asaltat de zeci de plângeri.

Pe măsură ce România se pregătește pentru Black Friday, cazurile de fraudă bancară escaladează rapid, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) primind zeci de reclamații care implică scheme sofisticate ce exploatează canalele de plată digitală.

Momentul este critic. Black Friday-ul de anul trecut a generat 1,15 milioane de tranzacții în valoare de 660 de milioane de lei într-o singură zi, creând ceea ce un important procesator român de plăți a descris drept un „magnet pentru infractorii cibernetici”. Procesatorul a spus că tranzacțiile suspecte și blocate au crescut cu 159% față de anul precedent în 2024.

Totuși, perspectivele pentru victime rămân sumbre. Băncile au acceptat doar opt reclamații legate de fraudă pentru mediere în acest an, conform datelor CSALB. În acele cazuri excepționale, instituțiile au fost de acord cu rambursări parțiale, cu condiția ca consumatorii să returneze fondurile dacă poliția recuperează sumele furate. Băncile au invocat păstrarea relațiilor comerciale drept motivație pentru angajarea în aceste rare acorduri.

Peisajul fraudei a evoluat într-un ecosistem sofisticat care utilizează inteligență artificială, call-center-uri false și manipulare psihologică. Dosarele CSALB relevă zece vectori distincți de atac, de la platforme de comerț electronic până la rețele de socializare.

O victimă a descris pierderea a 14.972 de lei după ce a postat un anunț de vânzare online. Făptuitorul, prezentându-se drept cumpărător, a direcționat-o către un link fraudulos și mai târziu a sunat pretinzând că este de pe platforma de comerț electronic. Sub presiune psihologică, aceasta a furnizat datele cardului și codurile de verificare SMS, autorizând fără să știe multiple tranzacții.

Un alt caz a implicat un fals broker de investiții care a convins o victimă să instaleze software-ul de acces la distanță AnyDesk. În câteva minute, au fost executate transferuri neautorizate în valoare totală de 19.900 de euro. Deși victima a contactat call-center-ul băncii imediat după aceea, fondurile au dispărut într-o rețea de conturi din multiple instituții.

Sofisticarea se extinde la furtul de identitate pe platformele de mesagerie. Un consumator a pierdut 3.500 de lei după ce a fost contactat prin WhatsApp de cineva care se dădea drept un prieten din lista sa de contacte. Altul a pierdut 14.600 de lire printr-o schemă de investiții în criptomonede bazată pe TikTok, care promitea profituri nerealiste.

Provocarea fundamentală cu care se confruntă victimele depășește prevenția inițială. Odată furați, banii se mișcă rapid prin multiple conturi bancare și instituții de plată, creând un traseu labirintic pe care anchetatorii se luptă să-l urmărească.

„Doar 7% din fondurile provenite din fraudă pot fi recuperate la nivel mondial”, a declarat Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB. „Responsabilitatea consumatorilor asupra conturilor și datelor personale trebuie să fie maximă.”

Păunescu a subliniat metode din ce în ce mai sofisticate, inclusiv clonarea vocii generată de inteligență artificială și call-center-uri criminale concepute pentru a conferi credibilitate schemelor de fraudă. „Oamenii sunt ademeniți prin canale din ce în ce mai diverse și greu de depistat, iar pierderile din conturile consumatorilor cresc îngrijorător”, a spus el.

Angajamentul limitat al sectorului bancar în procedurile de mediere reflectă complexitățile structurale ale cazurilor de fraudă. În majoritatea cazurilor, băncile susțin că tranzacțiile au fost autorizate tehnic de către titularul contului, chiar și atunci când au fost obținute prin înșelăciune.

O victimă a vorbit despre pierderea a 9.804 lei după ce a accesat un link fraudulos de plată în timp ce vindea bilete la un concert. Deși fondurile au rămas nedecontate timp de trei zile – o fereastră în care banca ar fi putut teoretic bloca transferurile – instituția a refuzat rambursarea, invocând autorizarea 3D Secure.

Cazurile relevă o tensiune fundamentală: în timp ce băncile investesc masiv în infrastructura de securitate, acestea mențin că consumatorii poartă responsabilitatea finală pentru protecția credențialelor. Această poziție persistă chiar și în cazuri care implică anchetete de poliție documentate privind frauda.

CSALB recomandă mai multe strategii defensive pe măsură ce sezonul cumpărăturilor se intensifică. Consumatorii ar trebui să mențină conturi separate pentru tranzacții online, transferând doar sumele necesare pentru achiziții specifice, în loc să-și expună toate economiile.

Monitorizarea constantă a conturilor și alertele pentru tranzacții oferă sisteme de avertizare timpurie. Poate cel mai critic, orice contact suspect care pretinde că reprezintă o bancă ar trebui verificat prin canale oficiale – fie prin apelarea numărului publicat de servicii pentru clienți, fie prin vizitarea unei sucursale fizice.

„Sub nicio formă consumatorii nu trebuie să furnizeze informații despre cont sau parole de acces”, a subliniat Păunescu. „Aceștia trebuie să exercite o prudență sporită în ceea ce privește site-urile accesate, link-urile și email-urile deschise sau convorbirile telefonice de pe numere suspecte.”

CSALB, înființat în baza unei directive a Uniunii Europene, oferă servicii gratuite de mediere între consumatori și instituții financiare, soluționând disputele în termen de trei luni. Centrul angajează 16 experți juridici specializați cu experiență în sectorul financiar.

Deși medierea oferă o cale de rezolvare fără litigii, cele opt medieri de succes în cazuri de fraudă din acest an subliniază natura excepțională a unor astfel de rezultate. Pentru marea majoritate a victimelor fraudei, realitatea dură rămâne: odată ce banii au dispărut, recuperarea este puțin probabilă.

Pe măsură ce plățile digitale continuă creșterea lor inexorabilă, cursa înarmării în domeniul fraudei nu dă niciun semn de încetinire. Black Friday-ul care vine va testa atât vigilența consumatorilor, cât și apărările instituționale în ceea ce a devenit un vârf anual atât pentru comerțul legitim, cât și pentru oportunitatea criminală.