Centrul de greutate al NATO s-a mutat în est, de la Helsinki la Marea Neagră

Alianța NATO este acum mai relevantă decât a fost vreodată, dar pericolele cu care se confruntă coaliția sunt foarte diferite față de cum erau la momentul fondării sale, scrie Mike Rogers, președinte al Comisiei pentru Serviciile Armate din Camera Reprezentanților a SUA.

Centrul de greutate al NATO, aflat cândva la Paris și la Berlin, s-a mutat spre est și se întinde acum de la Helsinki până la Marea Neagră.

Națiunile est-europene, și anume România, Polonia, Finlanda și Țările Baltice, înțeleg mai bine decât vecinii lor occidentali nevoia imperativă pentru acțiuni comune în scopul de a răspunde acestei amenințări.

De pildă, poate că nicio altă națiune europeană nu a dedicat și sacrificat mai multe resurse pentru a răspunde provocărilor venite din partea Rusiei decât Polonia. O țară cu o populație de 37 de milioane de oameni, aproape la jumătate față de cea a Germaniei, Polonia și-a propus totuși să își dubleze numărul de soldați până la 300.000, ceea ce ar face ca armata poloneză să fie de departe cea mai mare din Europa. De altfel, Polonia și țările baltice se numără printre un număr mic de țări membre NATO care și-au îndeplinit în mod constant angajamentul de a cheltui un minim de 2% din PIB pentru apărare. În plus, guvernul polonez a adoptat proiecte de lege prin care țara să crească bugetul pentru apărare la 3% din PIB și face planuri să-l mărească la peste 4%. Asta înseamnă mult mai mult decât contribuțiile altor țări membre NATO, între care Canada și Germania.

Rogers pledează într-un articol publicat în Foreign Policy pentru încurajarea și accelerarea producției de rachete antitanc și a unor sistemele precum HIMARS împreună cu Polonia pentru a rezolva problemele de aprovizionare și completa mai rapid stocurile europene de muniție. Totodată, Rogers spune că sprijină inițiativa de a moderniza sistemele de apărare Aegis Ashore din Polonia și România astfel încât acestea să poată să monitorizeze rachetele rusești de croazieră, balistice și hipersonice care amenință NATO.

SUA ar trebui să țină cont de eforturile unor țări precum Polonia de a descuraja agresiuni viitoare ale Rusiei și să își reorienteze parteneriatele cu acele țări din cadrul alianței ale căror acțiuni se aliniază în mai mare măsură obiectivelor strategice americane.

În acest sens Statele Unite să pună pe primul loc membrii alianței care înțeleg cu adevărat pericolul pe care Rusia îl reprezintă și care tratează această problemă cu seriozitate.

În primul rând, pentru a face alianța mai pregătită în cazul unui nou conflict, SUA ar trebui să-și mute forțele în estul Europei unde ar fi cel mai utile și ar avea cel mai mare impact asupra descurajării.

În acest scop, Rogers a introdus o lege prin care Pentagonul să ia în considerare mutarea forțelor SUA din “Vechea Europa” în “Noua Europă”.

În al doilea rând, Washingtonul trebuie să admită faptul că Actul Fondator NATO-Rusia, semnat în 1997, a fost practic desființat de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Astfel, coaliția ar trebui să acționeze la unison și să declare anularea Actului la următorul summit NATO ce va avea loc în capitala Lituaniei.

De asemenea, decizia de a alege un nou secretar general al NATO din Polonia, România, Marea Britanie sau una din țările baltice – țări care își îndeplinesc obligația față de pragul de 2% și înțeleg pericolele reprezentate de Rusia, dar și de China – ar fi oportună.

Recenta vizită a președintelui francez Emmanuel Macron în China și felul în care a interacționat cu liderul chinez Xi Jinping – un dictator pe punctul de a comite un genocid împotriva unor minorități etnice – ar trebui să preocupe întreaga alianță. Păcatele dependenței energetice față de Rusia ar trebui să fie un semnal de avertizare pentru oricine caută să se apropie de China. Din fericire, viziunea lui Macron despre viitorul continentului și raportarea la relațiile dintre SUA și China este singulară, notează Rogers.

“Este clar că centrul de greutate al alianței s-a mutat spre est: Varșovia, Tallinn, Riga, Vilnius și București reprezintă noua coloană vertebrală a NATO, iar SUA ar trebui să își ajusteze politicile și poziția în consecință”, conchide Mike Rogers, președinte al Comisiei pentru Serviciile Armate din Camera Reprezentanților a SUA.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *