Coaliția, din nou pe contrasens cu reforma pensiilor speciale

Coaliția a adoptat un proiect de lege prin care nu doar că stabilește noi pensii de serviciu, ci le-a gândit și într-o formă nepotrivită, care se bate cap în cap cu reforma asumată în PNRR. Iar Puterea nu e la primul demers de acest fel.

Partidele din Coaliție au adoptat o inițiativă legislativă, deocamdată doar la Camera Deputaților, referitoare la personalul Curții Constituționale, proiect depus în Parlament de PSD, prin care are loc clarificarea statutului acestei categorii socio-profesionale. Printre prevederi este și una expresă referitoare la dreptul la pensie de serviciu, de care pot beneficia după 25 de ani de activitate, din care 10 la CCR, fiind în cuantum de “80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.

Din start, există problema apariției unei noi categorii de pensii speciale, în condițiile în care Coaliția ar trebui să facă o reformă. În Legea de funcționare a CCR sunt făcute precizări despre personalul Curții, însă e amintită doar salarizarea magistraților-asistenți care e asimilată celor din Justiție. Și în cazul personalului economic, administrativ și auxiliar, aceștia au salarizarea asimilată cu personalul din Parlament. Nu este amintit nicăieri și faptul că s-ar bucura de “beneficiile” celor cu care sunt asimilați, nici în Legea de organizare a CCR, nici în Legea privind structura personalului Curții Constituționale.

În al doilea rând, chiar dacă personalul CCR s-ar fi bucurat, alături de cei nouă judecători, de pensii de serviciu, acestea ar fi trebuit să se înscrie pe linia reformei pentru pensiile speciale. În cazul magistraților, aceștia ar putea să beneficieze de o pensie în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată din media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și sporurile cu caracter permanent aferente oricăror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani. În cazul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești sau parchetelor, pensia ar fi în cuantum de 65% din o medie a salariilor și sporurilor permanente din 12 luni consecutive, alese dintr-o perioadă de 10 ani. Raționamentul este evitarea ca în ultima lună sau ultimele luni să fie mărite lefurile pentru a crește artificial și pensia. Exact această idee e evitată de prevederea din proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților, unde senatorii vor avea ultimul cuvânt.

PSD, prin vocea deputatei Oana Florea, care a și votat proiectul de lege, susține că nu a fost pus nimic în plus în lege. “Nu se introduce nimic nou. Este, practic, o formalitate. E vorba despre magistrații-asistenți, cei care sunt pe lângă CCR, care nu fac parte din sistemul judiciar”, punctând că era nevoie de “egalitate în drepturi” între magistrații-asistenți. Chestionată privind faptul că ar fi putut alege pentru o formulă care să corespundă filosofiei PNRR, Oana Florea a precizat că modificarea va fi făcută prin legea referitoare la pensiile de serviciu, care se află în prezent în procedură de dezbatere.

Interpretarea PNL este că ei au asigurat același tratament pentru toți magistrații-asistenți. “Principala dezbatere a fost la Comisia juridică. Există mai multe categorii de magistrați și personal în această zona. Pentru a nu se face diferențe între aceste categorii, iar ei sunt 200 la nivel național, fie că vorbim de CCR sau alte instanțe, au fost aduși la același nivel. Dacă nu este în regulă, modificăm la Senat. Camera Deputaților nu a fost for decizional”, a precizat deputatul Tudor Polak (PNL). De altfel, liberalul a subliniat că până la definitivarea acestei legi vor avea gata și reforma pensiilor speciale. “Vom vedea la Senat. Atunci vom avea și forma finală pe pensiile speciale”, a completat deputatul PNL.

Partidele Coaliției au încercat la jumătatea lunii aprilie, printr-un proiect de lege, impunerea mandatelor de câte cinci ani pentru șefii Consiliului Legislativ, dar și o prevedere prin care apar noi pensii speciale. Proiectul nu a trecut, pentru că la votul final au fost disensiuni în PNL și PSD, iar liberalii s-au abținut. Și nu este singura încercare de a crea noi beneficii. În proiectul de lege privind pensiile speciale, așa cum fusese el înaintat de Guvern, apărea o nouă categorie de privilegiați. Mai precis, membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii ar fi putut să se pensioneze după un mandat întreg de membru în CSM (6 ani), nemaifiind necesară vechimea în muncă. Modificările ar fi fost valabile și în cazul președintelui Înaltei Curți și al șefilor Parchetului General, DNA și DIICOT.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *