Cum a pierdut ASF peste 11 milioane de lei pe o “interpretare” eronată. Președintele autorității spune că nu știa că suma trebuia recuperată

Autoritatea de Supraveghere Financiară recunoaște că a pierdut peste 11 milioane de lei pentru din cauza unei erori de interpretare, într-un raport al Curții de Conturi.

Instituția care autorizează, reglementează și controlează entitățile din piețele financiare recunoaște că a interpretat în mod diferit față de Curtea de Conturi o decizie rezultată în urma unui control de audit. Din această cauză, ASF a rămas cu un prejudiciu de peste 11 milioane de lei, care nu mai poate fi recuperat.

Mai exact, ASF a pierdut în litigiul deschis în dauna foștilor șefi ai instituției: Mișu Negrițoiu, Dan Radu Rușanu (președinți ASF), Daniel Dăianu (vicepreședinte ASF), Cristian Roșu (vicepreședinte ASF), Mircea Oancea și Marian Sârbu (foști președinți CSSPP, instituție integrată în ASF, în anul 2012).

Aceștia au fost chemați în instanță pentru a acoperi din propriul buzunar un prejudiciu de 11.312.542 lei (2,3 milioane euro), constatat de Curtea de Conturi printr-un raport de audit, încă de acum zece ani. În același raport, Curtea de Conturi a dispus și recuperarea sumei de 1.784.214 lei, reprezentând prime de vacanță, premii sau tichete cadou.

Potrivit Curții de Conturi a României, angajații ASF au beneficiat de aceste sume ilegal, aprobate printr-un regulament intern semnat de conducerea instituției, când, în realitate, drepturile de natură salarială puteau fi stabilite doar prin modificarea normelor legale.

Din cei 11,3 milioane de lei, ASF nu a recuperat niciun leu, pentru că instanța a stabilit că datoria s-a prescris încă din 2015, iar prima acțiune în instanță împotriva foștilor șefi a fost introdusă abia în 2018 (al doilea, în 2020). În intervalul 2013-2015, ASF nu a luat nicio măsură pentru recuperarea prejudiciului de 11,3 milioane de lei, ci doar a celui de 1,7 milioane lei, provenit din prime de vacanță, premii cadou, etc (nici acesta nu a fost recuperat integral). În schimb, a contestat în instanță raportul Curții de Conturi.

După apariția informațiilor în spațiul public, deputatul Dumitru-Viorel Focșa a formulat o interpelare parlamentară la adresa ASF, în care solicită informații despre prejudiciul rămas nerecuperat de la foștii șefi a instituției. În răspunsul ASF, președintele Nicu Marcu susține că C.C.R. nu a făcut referire la recuperarea prejudiciului de 11,3 milioane și că această solicitare a venit abia în 2018, printr-o altă comunicare.

“Cu privire la măsura referitoare la cheltuielile de personal (prima teză a dispunerii C.C.R.), pe parcursul anilor 2014-2018, până la data comunicării raportului de follow-up înregistrat la subscrisa cu numărul PVP-DFA 5567/16.10.2018, C.C.R. nu a făcut referire, în niciun raport/adresă la faptul că trebuiau efectuate demersuri pentru aducerea la îndeplinire a acestei măsuri.
Interpretarea potrivit căreia ASF ar fi trebuie să întreprindă demersuri și pentru ducerea la îndeplinire a acestei măsuri a fost comunicată ASF, de către CCR, doar în anul 2018, reținându-se că această măsură este în curs de implementare.
În consecință, ASF a cunoscut necesitatea aducerii la îndeplinire a acestei măsuri doar la data de 16.10.2018, moment în care a demarat acțiuni în instanță, ce au format obiectul a două dosare, soluționate definitiv prin respingerea acțiunilor ASF de către instanțele competente.
În considerarea celor de mai sus, ASF a realizat toate demersurile ce s-au impus pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor CCR”, se arată în răspunsul președintelui ASF, Nicu Marcu.

Cu alte cuvinte, Curtea de Conturi nu a formulat suficient de clar solicitarea de recuperare a sumelor provenite din cheltuieli de personal, iar ASF nu a întreprins măsuri decât în legătură cu primele de vacanță și bonusurile de căsătorii. Iar în momentul în care a început și acest demers, datoriile erau deja prescrise.

Fragmentul din Decizia Curții de Conturi, din anul 2013, prin care se cer măsuri de recuperare a prejudiciului din partea ASF este următorul:
“Verificarea tuturor operațiunilor reprezentând cheltuieli de personal, stabilirea întinderii prejudiciului reprezentând cheltuieli de personal acordate în mod nelegal datorită emiterii de acte administrative, prin încălcarea condițiilor legale privind validarea lor, recuperarea integrală a acestuia, regularizarea obligațiilor angajatorului și angajaților cu bugetul consolidat, înregistrarea în evidența contabilă a operațiunilor specifice. Implementarea acestor măsuri vor duce la eliminarea abaterilor prezentate la punctul 1 din prezenta decizie.
Recuperarea conform prevederilor legale în vigoare a tuturor drepturilor plătite sub formă de primă de vacanță, premii, premii cu ocazia căsătoriei, precum și a a tichetelor cadou acordate fără temei legal în anul 2012, pentru salariații entității, precum și regularizarea cu bugetele publice a impozitelor și contribuțiilor virate, pentru eliminarea abaterilor prezentate la pct.7 din decizie”.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a susținut și în instanță că a aflat abia în 2018 că trebuie să recupereze cei 11,3 milioane, motiv pentru care a arătat că în cursul prescripției dreptului material ar trebui să se considere acest an și nu 2012, atunci când s-a produs prejudiciul.

Acest argument a fost desființat în motivarea dosarului, în care se arată că ASF a înaintat acțiunea pentru recuperarea prejudiciului cu o lună înainte de raportul de follow-up venit de la Curtea de Conturi.

“Altfel spus, ASF pretinde că nu a înţeles Decizia 11/17.05.2013, nu a înţeles că ar exista un prejudiciu şi, prin urmare, termenul de prescripţie nu ar fi început să curgă decât cinci ani mai târziu, în 2018, când prin raportul de follow-up Curtea de Conturi a explicat ASF înţelesul Deciziei 11/2013.

Lăsând la o parte absurditatea acestui argument cu totul necredibil şi neverosimil, urmează a se constata că acesta este greşit şi în drept, deoarece art. 2523 şi 2528 C. civ. de care ASF se prevalează prevăd un moment alternativ pentru începutul cursului prescripţiei data la care persoana păgubită a cunoscut sau trebuia să cunoască producerea prejudiciului.

Or, momentul la care ASF trebuia să cunoască prejudiciul nu poate fi mai târziu decât data de 17 mai 2013 când a fost emisă Decizia Curţii de Conturi. Este lipsit de relevanţă pentru cursul prescripţiei că ASF ar fi ignorat această situaţie timp de cinci ani, până la raportul de follow-up.

De altfel, susţinerea că ASF nu ar fi cunoscut naşterea prejudiciului anterior raportului de follow-up este falsă, deoarece, înainte de prezentul dosar, a existat o altă acţiune între aceleaşi părţi şi vizând acelaşi pretins prejudiciu, care a făcut obiectul dosarului 31448/3/2018 (acţiunea ASF a fost respinsă ca inadmisibilă, iar ASF a introdus o nouă acţiune în prezentul dosar).

În dosarul 31448/3/2018, cererea de chemare în judecată a ASF a fost înregistrată în data de 20.09.2018 anterior raportului de follow-up care este datat 16.10.2018″, se arată în motivarea instanței.

ASF a reușit, totuși, să recupereze o parte din suma de 1,7 milioane lei, plătită sub formă de cadouri și prime. Potrivit lui Nicu Marcu, 14 din cele 99 de persoane care au beneficiat de plăți nelegale au restituit de bunăvoie banii, iar ceilalți 85 au fost acționați în instanță.

ASF a pierdut defintiv 58 din aceste dosare și a câștigat în 21 dintre cazuri. În alte șase dosare s-a reținut amnistia fiscală în favoarea salariaților. La data de 31.05.2016, ASF a comunicat Curții de Conturi că din suma de 1.784.212 lei s-a recuperat 232.747 lei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *