Curtea de Justiție a Uniunii Europene desființează decizia privind prescripția faptelor, care a închis mii de dosare penale și a declanșat un val de achitări

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis, luni, în urma sesizării Curtii de Apel Brașov că deciziile de încetare a proceselor penale ca urmare a prescripţiei sunt contrare dreptului european. Amintim că în baza unei decizii din mai 2022 a Curții Constituționale privind aplicarea retroactivă a prescripției, au fost închise mii de dosare penale, hotărârea declanșând un val de achitări.

Decizia CCR a dus la un val de achitări, în ultimul an fiind închise peste 5.000 de dosare. Printre beneficiari s-au numărat politicieni, oameni de afaceri, dar și persoane condamnate pentru fapte de violență, tâlhărie sau proxentism, toți fiind achitați.

Printre numele grele care au scăpat de condamnări s-au numărat Elena Udrea (dosarul Hidroelectrica), Claudiu Manda, Bogdan Olteanu, Adrian Mititelu, Cristian Boureanu sau directorii companiei Hexi Pharma.

În acest caz. CJUE a fost sesizată de Curtea de Apel Brașov după ce mai multe persoane condamnate la închisoare pentru evaziune fiscală au contestat deciziile, invocând prescripția răspunderii penale.

Luni, CJUE a decis că “instanța națională este obligată, în principiu, să înlăture normele sau jurisprudența naționale care creează un risc sistemic de impunitate pentru asemenea infracțiuni”.

“Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la marea prescripție dictată de CCR în România impune demisii în rândul judecătorilor constituționali. În urma deciziei CCR, 5.000 de dosare s-au închis și mii de infractori au scăpat de închisoare”, a reacționat USR.

“CJUE precizează că instanța națională este obligată, în principiu, să înlăture normele sau jurisprudența naționale care creează un risc sistemic de impunitate pentru infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. Adică, nu poți să îi salvezi de la pedeapsă pe infractori printr-o decizie CCR, cu încălcarea dreptului Uniunii Europene”, spune Stelian Ion, vicepreședinte USR și fost ministru de Justiție.

“Foarte important este după această decizie, judecătorii din țara noastră pot decide să continue procesele în care sunt judecate astfel de fapte, în ciuda deciziilor CCR privind prescripția.

Judecătorii care aplică dreptul UE și înlătură o reglementare națională care constituie “un obstacol” în combaterea infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale UE nu riscă o sancțiune disciplinară, pentru că nu comit o abatere disciplinară”, arată USR.

USR cere explicații publice și de la procurorul șef al DNA, Marius Voineag, care “îl loc să aștepte decizia CJUE a preferat să ia o decizie de abandonare a dosarelor în care s-ar fi împlinit termenul de prescripție”.

În 3 iulie, fără a mai aștepta decizia CJUE, a cărei dată era cunoscută, procurorul șef al Secției Judiciare Penale a DNA, Irina Munteanu, a trimis o adresă către serviciile teritoriale în care anunța că la nivelul conducerii DNA s-a decis ca procurorii să ceară în instanță încetarea proceselor penale în cauzele în care este împlinit termenul general de prescripție.

În octombrie 2022, DNA spunea că decizia privind prescripția specială va duce la închiderea 557 de dosare numai la DNA. Conform datelor transmise atunci HotNews.ro, prejudiciul estimat în aceste dosare se ridica la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei și a traficului de influență era de 150 milioane euro.

De la decizia din 2018 în care a fost declarată neconstituțională o sintagmă din articolul din Codul penal privind cursul prescripției răspunderii penale și până la o ordonanța de urgență adoptată de guvern în 30 mai 2022, prin care a fost modificat Codul penal, în niciun dosar nu poate fi întreruptă prescripția, a stabilit, în iunie 2022, Curtea Constituțională. Parlamentul nu a făcut modificările legislative ca să pună Codul Penal în acord cu decizia Curții Constituționale, astfel că din 2018 nu au existat prevederi legale care să reglementeze întreruperea prescripției, aspect taxat prin decizia CCR din vara acestui an.

După decizia CCR, nenumărate procese au fost suspendate, instanțele cerând ICCJ să lămurească dacă deciziile Curții Constituționale privind prescripţia retroactivează pe principiul legii penale celei mai favorabile.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât în octombrie 2022 că decizia CCR privind prescripţia se aplică retroactiv, decizia având impact asupra a mii de dosare aflate pe rolul instanţelor sau la parchete.