Fonduri europene în valoare de 430 de milioane de euro pentru sprijinirea sectorului agricol al UE
Comisia Europeană a propus luni mobilizarea unei finanţări suplimentare pentru fermierii din UE afectaţi de fenomene climatice nefavorabile, de costurile ridicate ale factorilor de producţie şi de diverse aspecte legate de piaţă şi de comerţ, în valoare de 430 de milioane de euro.
Comisia a propus luni mobilizarea unei finanţări suplimentare din partea UE pentru fermierii din UE afectaţi de fenomene climatice nefavorabile, de costurile ridicate ale factorilor de producţie şi de diverse aspecte legate de piaţă şi de comerţ. Noul pachet de sprijin va consta în 330 de milioane EUR pentru 22 de state membre. În plus, statele membre au aprobat ieri pachetul de sprijin în valoare de 100 de milioane EUR pentru fermierii din Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia, prezentat la 3 mai. O serie de alte măsuri, inclusiv posibilitatea unor plăţi în avans mai mari, ar trebui să sprijine fermierii afectaţi de fenomene climatice nefavorabile, anunţă Comisia Europeană.
Potrivit sursei citate, fermierii din UE din Belgia, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franţa, Croaţia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos, Austria, Portugalia, Slovenia, Finlanda şi Suedia vor beneficia de acest sprijin excepţional în valoare de 330 milioane de euro din bugetul PAC. Ţările pot completa acest sprijin din partea UE cu până la 200 % din fonduri naţionale. Statele membre au transmis Comisiei evaluări aprofundate ale dificultăţilor cu care se confruntă sectoarele lor agricole respective. Măsura va fi votată de statele membre în cadrul următoarei reuniuni a comitetului pentru organizarea comună a pieţelor agricole.
Autorităţile naţionale vor distribui ajutoarele direct fermierilor pentru a-i compensa pentru pierderile economice cauzate de perturbările pieţei, de consecinţele preţurilor ridicate ale factorilor de producţie şi ale scăderii rapide a preţurilor produselor agricole şi, după caz, pentru daunele cauzate de recentele fenomene climatice, deosebit de acute în Peninsula Iberică şi în Italia. Ajutorul poate finanţa, de asemenea, distilarea vinului pentru a evita deteriorarea în continuare a pieţei în acest sector.
Pachetul de sprijin în valoare de 100 de milioane de euro aprobat ieri de statele membre pentru fermierii din Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia, prezentat în luna mai, va aloca 9,77 milioane de euro Bulgariei, 15,93 de milioane de euro Ungariei, 39,33 de milioane de euro Poloniei, 29,73 de milioane de euro României şi 5,24 milioane de euro Slovaciei. Fermierii din aceste cinci state membre se confruntă cu probleme legate de blocajele logistice ca urmare a importurilor mari de anumite produse agroalimentare din Ucraina. Măsurile preventive excepţionale şi temporare privind importurile unui număr limitat de produse din Ucraina au intrat în vigoare la 2 mai 2023 şi vor fi eliminate treptat până la 15 septembrie 2023. O platformă comună de coordonare lucrează, de asemenea, la îmbunătăţirea fluxului comercial al schimburilor comerciale dintre Uniunea Europeană şi Ucraina prin intermediul culoarelor de solidaritate.
Plăţile pentru ambele pachete de sprijin ar trebui efectuate până la 31 decembrie 2023. Statele membre vizate vor trebui să notifice Comisiei detaliile punerii în aplicare a măsurii, în special criteriile utilizate pentru calcularea ajutorului, impactul preconizat al măsurii, evaluarea acesteia şi acţiunile întreprinse pentru a evita denaturarea concurenţei şi supracompensarea.
“Pe lângă acest sprijin financiar direct, Comisia propune să se permită plăţi în avans mai mari din fondurile PAC. Până la 70 % din plăţile lor directe şi 85% din plăţile pentru dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale ar putea fi puse la dispoziţia fermierilor începând cu jumătatea lunii octombrie pentru a-şi îmbunătăţi situaţia fluxurilor de numerar. Statele membre vor avea, de asemenea, posibilitatea de a-şi modifica planurile strategice PAC pentru a redirecţiona fondurile PAC către investiţii care restabilesc potenţialul de producţie în urma distrugerii culturilor, a pierderii animalelor de fermă şi a deteriorării clădirilor, a utilajelor şi a infrastructurii din cauza fenomenelor climatice nefavorabile. Modificările introduse de guvernele naţionale în acest cadru nu ar fi incluse în numărul maxim de modificări permise. În mod similar, se acordă, de asemenea, flexibilitate în punerea în aplicare a programelor sectoriale pentru vin şi fructe şi legume. Acest lucru le permite beneficiarilor să îşi adapteze mai bine măsurile la situaţia actuală a pieţei”, se menţionează în finalul comunicatului.