Francezii îi sabotează puternic pe britanici în privința șefiei NATO. Jocuri puternice de culise
Emmanuel Macron încearcă să-l împiedice pe Ben Wallace să devină viitorul secretar general al NATO din cauză că Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană.
Ministrul apărării a fost considerat un eventual succesor al lui Jens Stoltenberg la sfârșitul toamnei, din momentul când mandatul norvegianului va expira. Principalul oficial care l-ar putea înlocui este premierul danez, Mette Frederiksen, relatează The Telegraph.
Totuși, ziarul The Telegraph înțelege că oficialii francezi le-au spus deja colegilor lor din cadrul NATO că vor o personalitate din cadrul UE. Demersul se înscrie în eforturile Franței ca organizația să devină independentă din punct de vedere militar și să nu se bazeze atât de mult pe Washington în privința securității sale.
O sursă a făcut ziarului The Telegraph următoarea declarație: “El nu provine dintr-un stat membru al UE. Numeroase țări, și în special Franța, susțin că viitorul secretar general trebuie să provină dintr-o țară membră a UE”.
Macron este susținut de Germania și de majoritatea celorlalte 22 de state membre care fac și ele parte din NATO. Se estimeaază că Olanda și Polonia s-ar număra printre statele din UE care ar face front separat, susținându-l pe candidatul britanic.
Se spune că oficialii francezi s-au arătat îngrijorați de starea Forțelor Armate Britanice din cauza reducerilor de buget, iar, anterior, Macron a anunțat că, până în anul 2030, Franța își va spori cu peste o treime bugetul militar.
Macron, care de multă vreme susține că Marea Britanie trebuie să suporte “consecințele” ieșirii sale din UE, a fost de importanță decisivă pentru planurile Bruxelles-ului de înființatre a unei forțe terestre de reacție rapidă formată din 5000 de oameni, aceste forțe urmând să fie “terestre, aeriene și maritime”.
Criticii afirmă că o asemenea decizie ar slăbi rolul NATO în calitate de principal garant al securității în Europa.
Potrivit planurilor UE, această forță militară ar cuprinde Trupe Speciale, agenți de informații, personal medical și de intervenție, precum și unități de parașutiști.
Se speră ca această forță să fie capabilă să încheie armistiții, să asigure parașutări și evacuarea în siguranță a cetățenilor UE din medii ostile, furnizând totodată și ajutor umanitar de urgență. Alte sarcini ar include informațiile, operațiunile de recunoaștere și cele de supraveghere.
Această forță va fi coordonată de un comandament format din 350 de oficiali ai UE, care pot face strategii și pot coordona operațiunile de mobilizare.
Susținut de Franța și de Germania, planul a fost proiectat înaintea grăbitei retrageri din Afganistan, survenită ân 2021, când liderii UE au susținut că ei trebuie să dispună de posibilitatea de a putea acționa independent de NATO și de SUA.
Recent, Parisul a cerut ca firmele care nu sunt din UE să nu primească niște contracte importante din partea organizației, blocul dorind să achiziționeze muniție de artilerie de calibru 155 mm., sporind astfel utilarea Ucrainei.
Wallace este apreciat pentru modul în care a gestionat demersurile în privința invaziei ruse din Ucraina, dar opoziția Franței i-ar putea zădărnici ambiția de a deveni următorul secretar general al NATO.
“Am spus mereu că ar fi un post bun. Este o treabă care îmi place. Dar îmi place și ceea ce fac acum”, a declarat el recent, în presa germană.
Sir Julian Lewis, fost pre;edinte al comisiei pentru apărare din Camera Comunelor, a declarat: “Alianța NATO este și a fost de altfel întotdeauna un mijloc de a aduce la același nivel apărarea statelor suverane din Europa cu cea a Statelor Unite. A-l împiedica pe admirabilul Ben Wallce de a deveni secretar general al NATO, doar din cauză că noi am părăsit Uniunea Eutropeană, demonstrează o ignorare a rolului diferit pe care îl au cele două organizații, subminând totodată coeziunea alianței”.
Din dorința de a se evita ca neînțelegerile pe tema viitorului secretar general al NATO să devină o dispută publică, se pare că, cel mai posibil, mandatul lui Stoltenberg va fi temporar prelungit.
Se pare că Joe Biden i-a cerut să rămână în funcție la începutul acestei săptămâni, în momentul când cei doi s-au întâlnit la Casa Albă. Președintele american a susținut că nu este momentul să se creeze o nesiguranță, având în vedere că războiul din Ucraina a intrat într-un stadiu critic.
Wallace a calificat această funcție din NATO drept un “post grozav”, iar el se bucură de sprijinul premierului Rishi Sunak în vederea ocupării lui.
Un veto al francezilor împotriva lui Wallace ar putea provoca un nou incident în lunga serie a disputelor de peste canal (Canalul Mânecii, n. red.) cu Marea Britanie.
Dar prelungirea mandatului său i-ar permite să finalizeze obiectivul legat de aderarea Suediei la NATO. Stoltenberg a făcut o misiune personală din coordonarea tratativelor cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pe tema respingerii aderării la organizație a acestui stat nordic.
Totuși, și doamna Frederiksen, favorita cursei pentru funcația de secretar, ar putea fi blocată de Franța, ea temându-se că un al treilea secretar consecutiv dintr-o țară nordică ar crea un dezechilibru în sânul NATO, favorizându-i pe membrii nordici.
Se presupune că și Turcia i-ar respinge candidatura, având în vedere că ambasadorul danez la Ankara a fost convocat după ce un exemplar din Coran și drapelul Turciei au fost incendiate în fața ambasadei turce din Copenhaga.