Jumătate din companiile active în România nu au cont bancar. Ministerul Finanțelor cere cont obligatoriu pentru firme și anunță o nouă serie de măsuri

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat, miercuri, că aproape jumătate dintre companiile active din România nu au cont bancar, iar în acest context autoritățile vor introduce obligația legală ca toate persoanele juridice să dețină cel puțin un cont deschis la o bancă.

„Am constatat că 698.000 de companii nu au un card bancar, nu au un cont în bancă, iar multe dintre acestea au datorii cumulate de peste 1,7 miliarde lei către stat. Ponderea acestor firme este extrem de mare raportat la numărul total de companii active”, a declarat Nazare.

În acest context, autoritățile vor introduce obligația legală ca toate persoanele juridice să dețină cel puțin un cont deschis la o bancă. Potrivit ministrului, băncile vor fi obligate să deschidă cel puțin un cont pentru fiecare companie, pentru a asigura „transparența și trasabilitatea operațiunilor de încasare și plată în relațiile comerciale dintre operatori”.

Măsura nu se aplică persoanelor fizice, care vor putea utiliza în continuare atât numerar, cât și carduri, fără obligații suplimentare.

Ministrul Finanțelor a prezentat miercuri o serie de măsuri pe care Guvernul vrea să le adopte în cadul componentei fiscale a pachetului 2.

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a anunţat miercuri intenţia Guvernului de a schimba paradigma în modul în care sunt tratate companiile multinaţionale: Trebuie să fim pregătiţi pentru recesiune.

„Principala chestiune pe care vreau să o sublinez aici este că vom schimba paradigma în privinţa modului în care tratăm companiile multinaţionale”, a spus Nazare, care a precizat că nu a găsit foarte multe urme de acţiune în ANAF în privinţa supravegherii transferurilor de profituri artificiale ale multinaţionalelor.

„Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaţionale care, în fapt, îi opreşte, îi previne creşterea economică, previne investiţiile acelei companii, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaţionala respectivă îşi exportă profituri. (…) Am creat o nouă formulă de taxare inspirată din base erosion tax, din taxa pe care e folosită în Statele Unite. (…) În fapt, ce facem? Permitem nişte cheltuieli deductibile, dar la un nivel minimal de 3%. Tot ce depăşeşte acest 3% este taxat cu 16%. Ca atare ne aşteptăm la un efect şi în creşterea impozitului pe profit şi ne aşteptăm la o evidenţă mult mai clară a acestor zone care au fost dintotdeauna susceptibile în zona de export de profit a multinaţionalelor”, a spus ministrul.

Alexandru Nazare, a anunţat că mai multe instituţii de control din zona fiscală, vor fi vizate de un set nou de măsuri de creştere a nivelului de integritate. „Reiau ideile legate de testele de integritate pentru ANAF, pentru Autoritatea Vamală Română şi pentru ONJN. Avem nevoie să instituim această măsură tocmai pentru a putea acţiona atunci când avem persoane suspecte sau suspectate de diverse activităţi frauduloase în oricare din aceste instituţii, mai ales în zona de control”, a declarat acesta.

Printre măsurile anunţate, se numără şi introducerea de bodycam-uri pentru funcţionarii responsabili de zona de control. „Introducem, de asemenea, bodycam-uri pentru activitatea de control din ANAF, pentru activitatea de control a Vămii şi pentru zona de control din ONJN. Avem nevoie de astfel de măsuri tocmai pentru a avea o transparenţă a modului în care activitatea de control, fie că e vorba de ANAF sau antifraudă, sau vamă, se întâmplă”, a susţinut Alexandru Nazare.

Ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, propune o taxă nouă pentru coletele care vin din spaţiile extracomunitare, respectiv coletele de la Shein sau Temu. Aceste fluxuri de colete sub 150 de euro au crescut de la 1 miliard la 4 miliarde în anul 2024, la nivel european.

În România, aceste fluxuri au crescut de la 3-4.000 de colete pe zi, la 225.000 de colete pe zi astăzi.

„Sunt foarte mulţi antreprenori români, vorbim de aproape 40.000 de antreprenori români, care vând în online şi care au fost profund afectaţi de această creştere a coletelor din zone extracomunitare. Sunt multiple efecte negative ale acestei invazii de produse din zona extracomunitare. Sunt efecte de mediu, sunt efecte logistice, pentru că logistica de a muta atâtea colete la o creştere atât de mare este mult mai complicată. Vorbim şi de riscuri în privinţa contrafacerii şi a verificării acestor colete, pentru că posibilităţile de a verifica un număr atât de mare de colete sunt mult mai mici şi resursele statului în această privinţă sunt mici”, spune Nazare, miercuri, într-o conferinţă de presă.