Luminița de la capătul tunelului. Raportul franco-german care ne-ar putea duce în Schengen

Un raport franco-german susține o “integrare diferențiată” ca soluție la politica de extindere a Uniunii Europene și renunțarea la dreptul de veto.

Discuțiile privitoare la o Uniune Europeană a cercurilor concentrice a fost repusă pe tapet de cele două mari puteri ale continentului Franța și Germania, care par tot mai decise să conducă procesele de gândire privind reforma și viitorului UE.

Conceptul de “integrare diferențiată” nu este nou. Proiecte ceva mai vechi precum “Europa cercurilor concentrice” dorită de fostul președinte al Comisiei Europene Jean Claude Juncker și “Europa cu mai multe viteze, extinsă”, gândită de președintele Franței, Emmanuel Macron, stau la baza ultimul raport al experților franco-germani, care susțin o Europa cu patru viteze. Noul sistem ar fi evident în favoare celor două țări și al “nucleului dur” de state vest-europene care le secondează. În fapt, elita, primul cerc, ar fi format din țările din Zona Euro și Spațiul Schengen. “Prima Europă” cum a fost numită în Politico, care a publicat recent informația. România și Bulgaria, țări neacceptate în Schengen, ar face parte din al doilea cerc. Al treilea cerc ar cuprinde “Membrii asociaţi”(țările candidate la UE), iar cel de-al patrulea ar echivala cu Comunitatea politică europeană, “un format informal politic al liderilor europeni”, așa cum apare în document.

Ministrul german pentru Europa, Anna Lührmann, a fost primul oficial care a confirmat veridicitatea documentului. Reforma dorită de binomul franco-german ar duce inclusiv la reducerea numărului de comisari şi de membri ai Parlamentului European, dar mai ales la eliminarea vetourilor naţionale. Însă ar dezavantaja din nou Estul Europei, care și-ar pierde din relevanță. Asta după ce în ultimul deceniu, țările din Centrul și Estul Europei au reușit să joace un rol tot mai important în relațiile transatlantice, dar și la Bruxelles. Mai mult, Estul a fost cel care, imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia, a pus constant presiune asupra Uniunii Europene să ia decizii în materie de securitate și apărare și să susțină Kievul.

Iar lucrurile se mișcă: vineri, 6 octombrie, liderii UE se reunesc pentru a discuta despre modul în care va fi orientată dezbaterea viitoare pe teme-cheie, printre care bugetul, numărul de locuri în Parlamentul European, viitorul politicii agricole comune, dar și pe tema extinderii Uniunii și a renunțării la veto.

Dr. Ionela Maria Ciolan, expertă în politica externă și de securitate a UE și NATO este de părere că procesul de extindere al UE este dependent de reforma instituțională a Bruxelles-ului sau de soluțiile creative prin care Uniunea ar putea să funcționeze și în formatul UE30+. La momentul actual sunt 10 state în diverse stagii ale integrării europene, șapte dintre ele fiind țări candidate la UE (Ucraina, Republica Moldova, țările din Balcanii de Vest).

“UE trebuie să întreprindă o reformă sectorială profundă și să modifice tratatele pentru a putea primi membri noi. Fiecare nou val de extindere aduce cu sine discuții privind structura generală a guvernanței UE, aspectele bugetare, procesele decizionale și restructurarea instituțională. Ca atare, UE va trebui să reformeze mecanismele decizionale ale uniunii, întrucât actuala clauză a unanimității pentru extindere blochează orice progres. Procesul de extindere a fost adesea politizat în trecut, iar unele state membre și-au folosit dreptul de veto pentru a opri sau amâna integrarea noilor membri în diferite etape. O mai mare utilizare a votului cu majoritate calificată în politica externă ar simplifica procesul decizional al UE”, spune Ionela Ciolan.

Capacitatea UE de a integra noi membri este, de asemenea, un factor crucial în procesul de aderare, atenționează Ionela Ciolan. De exemplu, bugetul actual este nesustenabil pe termen lung și va trebui reformat. Având în vedere că Ucraina este unul dintre cei mai importanți exportatori de cereale din lume, o reformă a politicii agricole comune va fi necesară pentru a nu afecta sectorul agricol din țările membre.

În privința raportul franco-german, experta este de părere că anumite clauze din această propunere de reformă ar avantaja România. “Renunțarea la veto ar elibera țara noastră din jocul politic austriac și am putea intra, în sfârșit, în Schengen”, explică ea.

De altfel, Centrul și Estul Europei pot deveni cu adevărat un centru de greutate în procesul de extindere și își poate spori influența la Bruxelles. “Țările din Estul Europei s-au alăturat UE în ultimii 20 de ani. Faptul acesta poate reprezenta un avantaj, fiindcă avem încă vie experiența procesului de integrare și regiunea noastră ar putea deveni un hub de expertiză în integrare pentru statele candidate”, consideră ea.

În plus, pe măsură ce vor fi integrate noi state membre din Estul Europei și Balcani în UE va crește centrul de greutate al regiunii în negocierile de la Bruxelles, susține Ionela Ciolan. Pentru asta, însă, țările din Estul Europei trebuie să învețe să colaboreze mai mult și să-și dezvolte capacitatea de a contribui la aceste procese de gândire a reformării UE cu propriile lor viziuni, precum acest raport franco-german.

Însă pe lângă întărirea relațiilor dintre aceste țări, Ionela Ciolan crede că alegerile europarlamentare din 2024 vor avea o importanță sporită pentru viitorul UE și explică și de ce.

“Evident că prin cooperarea în diverse proiecte și inițiative regionale (precum Bucharest9 sau Inițiativa celor Trei Mări), regiunea noastră începe să aibă și abilitatea sau experiența de a negocia o poziție regională la Bruxelles. De la Donald Tusk, care a fost președintele Consiliului European (n.r. – polonezul a fost președinte între 2014 și 2019), regiunea nu a mai avut alt lider european într-o poziție de top în cadrul Uniunii Europene. La anul vor fi alegerile pentru Parlamentul European și se va negocia o nouă comisie. Se pune în dezbatere ideea că poate ar fi cazul să avem un lider din Europa Centrală și de Est într-o poziție de top în leadership-ul Uniunii Europene, pentru a duce perspectiva regională în clasamentul priorităților instituțiilor europene”, susține românca.

Însă vor conta enorm rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European și coeziunea dintre națiunile est-europene. Iar de aceste rezultate și de felul în care esticii vor reuși să-și susțină punctul de vedere ar putea conteze și susținerea acordată pe viitor Ucrainei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *