Modificări masive ale Codului Penal și Codului de procedură penală, propuse de Guvern după deciziile CCR: noi definiții pentru abuzul și neglijența în serviciu, înregistrările SRI folosite ca probe

​Guvernul are pe ordinea de zi a ultimei sedințe de guvern din 2022 două proiecte de lege privind modificarea Codului Penal și a Codului de procedură penală, inițiate de Ministerul Justiției. Acestea vin cu zeci de modificări la cele două acte normative, ținând cont de aproape 50 de decizii pronunțate de Curtea Constituțională, în ultimii zece ani.

În cazul Codului penal, Ministerul Justiției invocă 10 decizii ale CCR, iar în cazul Codului de procedură penală nu mai puțin de 36.

Între modificările propuse se regăsesc infracțiunile de abuz în serviciu și neglijență în serviciu, precum și unele referitoare la SRI și interceptările pe care acesta le face, în cazul cărora Ministerul Justiției propune să poată fi folosite ca probe în cazul proceselor penale.

După aprobarea lor în Guvern, proiectele de lege vor fi transmise Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.

În 2016, Curtea Constituțională a adoptat o decizie referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu care s-a soldat cu achitări în serie în dosare aflate pe rolul instanțelor. CCR statua că poate fi încadrată ca faptă de abuz în serviciu doar fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește cu încălcarea legii, precizând explicit că este vorba de legi sau ordonanțe ale Guvernului. Același lucru a decis Curtea și în 2017 în cazul neglijenței în serviciu. Astfel, dacă până atunci în Codul penal se vorbea de îndeplinirea „în mod defectuos” a unui act, din acel moment acest lucru a trebuit interpretat ca încălcare a unei legi sau ordonanțe.

În 2020, Curtea Constituțională a exclus practic înregistrările SRI ca probe în procesele penale susținând că că reglementarea nu este însoțită de un ansamblu de norme care să permită contestarea legalității acestora în condiții de efectivitate. Decizia se referea la prevederile Codului de procedură penală.

De asemenea, potrivit proiectului de lege, se elimină prevederea prin care SRI putea pune în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică în cazul infracțiunilor privind securitatea statului și terorismul.