Profesori prost plătiți = calitate slabă a învățământului. Viitorul copiilor atârnă de salariul dascălilor

Profesorii din România sunt cel mai slab plătiți din Europa. Salariul unui dascăl debutant în România este de 500 de euro, iar o salarizare atât de proastă nu îi atrage spre sistemul de învățământ pe tinerii care termină cu brio o facultate.

Profesorii au ieșit ieri din nou în stradă și au pichetat sediul Guvernului. “Atragem atenţia asupra unei situaţii îngrijorătoare: din cauza salariilor foarte mici din sistemul educațional ne confruntăm cu o lipsă acută de cadre didactice calificate – foarte puțini tineri aleg să profeseze în sistemul de învățământ, iar cei aflați la sfârșit de carieră aleg să se pensioneze. Totodată, în ultimii ani s-a ajuns la o situație revoltătoare: se constată o creștere a numărului de cadre didactice necalificate din unităţile de învăţământ, în loc ca numărul acestora să scadă anual. Este absolut necesară adoptarea unui act normativ care să repoziționeze salariații din învățământ în ierarhia funcțiilor bugetare, astfel încât funcțiile didactice să nu se mai regăsească în pătrimea inferioară, ci să fie poziționate în raport cu nivelul de calificare profesională și importanța pentru societate a activității de educare a tinerelor generații”, atrag atenția profesorii.

Alături de colegii lor din Bulgaria, Letonia, Ungaria, Polonia, profesorii debutanți cu normă întreagă din România se află în fruntea topului celor mai prost plătite cadre didactice din Europa, conform unui studiu publicat recent de Agenţia Europeană pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură (EACEA). Experții consultaţi de “Adevărul” spun că ameliorarea acestei probleme ar face breasla dascălilor mult mai atractivă pentru proaspeții absolvenți de universități, lucru care în timp ar avea ca efect și creșterea calității procesului de învățământ.

Potrivit raportului forului european, salariile anuale ale profesorilor debutanți din România și din celelalte patru țări amintite se ridică la mai puțin de 10.000 de euro. Pe de altă parte, profesorii primesc cele mai mari salarii în Danemarca, Germania, Luxemburg, Elveția și Liechtenstein, cu un salariu de bază anual depășind 50.000 de euro. EACEA precizează în document că în România și în alte șase țări salariul profesorilor este mai mic decât PIB-ul pe cap de locuitor. În plus, raportul mai arată că “în România, majoritatea profesorilor sunt calificați la ISCED 6 (au studii superioare – n.red.) și primesc același salariu, indiferent de nivelul de studii la care aceștia predau, deși calificarea minimă pentru învățământul preprimar și primar este mai scăzută”.

Documentul subliniază că în sistemele de învățământ din tările europene sunt foarte diferite și cadențele creșterilor salariale în funcție de vechime și nici la acest capitol România nu stă prea bine. Astfel, dacă în Danemarca și Norvegia un profesor ajunge la un salariu de top în medie în 12, respectiv 16 ani, în România acest grad de remunerare se atinge în 40 de ani.

Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți – EDUPART, susține că salarizarea deficitară a cadrelor didactice este una dintre cauzele dezastrului din sistemul de învățământ românesc. “Dacă vrem calitate, trebuie să avem, între altele, profesori bine plătiți. Trebuie spus că cifrele avansate de instituția europeană sunt optimiste. În prezent, un profesor debutant în România încasează 2.500 de lei pe lună, adică 500 de euro pe lună. Asta înseamnă 6.000 de euro anual, departe de cei 10.000 de euro anunțați în analiză. De ce ar veni în învățământ cineva care a terminat cu brio o facultate și este bine pregătit? De ce ar sta pe un salariu de 500 de euro, când să spunem că numai pe chirie ar da 300 de euro? De ce s-ar chinui apoi să trăiască o lună din 200 de euro? Nu o face, dar se pare că situația este pe cale de a fi remediată deoarece acest salariu va crește la 3.900 de lei. Cel puțin așa sper. Totuși, trebuie spus că lucrurile nu se pot schimba peste noapte. Mai trebuie și o selecție la sânge a celor care vor să intre în învățământ, pentru că există unele cadre didactice care efectiv nu au de-a face cu această meserie. Sigur, nu generalizez, avem un mare număr de profesori dedicați, dar din păcate avem și oameni care nu au vocație pentru această meserie”, spune Iulian Cristache.

Președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți a explicat și ce trebuie făcut, în viziunea sa, pentru creșterea calității procesului de învățământ. “În primul rând, avem nevoie de o formare conformă în facultăți. Apoi cu absolvenți bine pregătiți și cu salariile pentru debutanți majorate vom avea un bazin mai mare de candidați pentru posturile din învățământ, din care îi vom putea selecționa pe cei care au vocație de dascăl. Din păcate, rezultatele nu apar imediat. Va mai dura 5, 6 sau chiar 7 ani până vor fi vizibile primele rezultate. Oricum, trebuie făcut ceva rapid, pentru că avem 42 la sută dintre tineri analfabeți funcțional și o promovabilitate de aproximativ 60 la sută la BAC, în contextul în care în fiecare an dăm subiecte din ce în ce mai ușoare, așa ca să ne mai furăm singuri căciula, să ne mințim singuri”, a precizat Iulian Cristache.

La rândul său, Marius Ovidiu Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie “Spiru Haret”, susține că prin proiectul de lege privind învățământul preuniversitar problema poate fi rezolvată, dar și că are semnale că unele voci susțin că o creștere a salariilor din învățământ ar fi prea costisitoare. “Cum vrem învățământ performant când nu sunt bani? Poate avem oameni cu vocație, dar care nu au tragere de inimă când văd ce facturi au de plătit și cât au încasat la salariu… Cum vrei să ai dascăli dedicați în mediul rural, când omul își dă un sfert de leafă pe navetă? Și uite așa avem un deficit de mii de cadre didactice, iar situația nu este statică, se prăbușește. În perioada următoare vom avea probleme mari cu profesorii de științe exacte, de exemplu. Tinerii nu prea mai sunt atrași de aceste facultăți, iar cei care le urmează, unii dintre ei extrem de performanți, nu sunt interesați de învățământ. Unul dintre motive este proasta salarizare, evident. Ei preferă să se angajaze la companii private care oferă lefuri cel puțin decente. Acest dezinteres pentru învățământ va aduce un gol în corpul profesoral, mai ales în contextul pensionărilor care urmează”, a precizat Marius Ovidiu Nistor.

Pe de altă parte, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hăncescu, a explicat că există cadre didactice care sunt la limita subzistenței, dar și că este necesară o schimbare a politicii Guvernului atunci când vine vorba de sistemul de educație. “Se vorbește de «România Educată», dar cum poate fi pus în practică acest program când avem profesori care se gândesc numai la ziua de mâine și mai au un pic și vin la școală cu hainele cârpite în coate? Cum crede cineva că poate funcționa un sistem de învățământ cu salarii de 500 de euro pe lună la un profesor debutant? Cum poate avea după 37 de ani de muncă un profesor numai 4.300 de lei pe lună? Este de-a dreptul indecent, din moment ce un muncitor necalificat în construcții – o meserie de respectat, altfel – încasează 1.000 de euro pe lună. Repet, cum să faci «România Educată» în aceste condiții? Sper ca în ultimul moment să se facă ceva ca să putem să salvăm ce mai poate fi salvat, fiindcă altfel țara asta se duce de râpă”, a precizat Simion Hăncescu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *