Radiografia banilor care au hrănit campaniile electorale

Anul 2024 a fost cel mai scump din istoria electorală a României. Un raport realizat de Expert Forum (EFOR) dezvăluie o radiografie detaliată a finanțării partidelor politice, arătând un tablou cu venituri record, rețele de donatori conectați la afaceri cu statul și suspiciuni privind folosirea unor firme-paravan pentru a ocoli transparența.

Potrivit raportului, partidele au raportat venituri totale de aproape 957 de milioane de lei și cheltuieli care depășesc 1,1 miliarde de lei. Din această sumă, 382 de milioane de lei au provenit din subvenții de la bugetul de stat, restul fiind completat prin cotizații, donații și împrumuturi. PSD a condus detașat topul veniturilor, cu 353 de milioane de lei, dar liberalilor le revine recordul la donații individuale, cu 130 de milioane de lei colectate, în mare parte de la candidați.

EFOR subliniază că 2024 a fost „cel mai bogat an din istoria partidelor politice”, pe fondul celor patru scrutinuri organizate: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.

Partidele au avut nevoie de resurse fără precedent, iar mecanismul de finanțare s-a bazat pe un amestec între bani privați și bani publici: donații și împrumuturi masive care au fost ulterior rambursate din subvențiile de la stat.

În total, statul a decontat peste 700 de milioane de lei pentru campanii. Însă, avertizează experții, mare parte din aceste sume nu au fost încă verificate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), instituția având resurse limitate și fiind copleșită de numărul mare de alegeri.

Social-democrații au atras peste 47 de milioane de lei din împrumuturi mari și aproape 20 de milioane din împrumuturi mai mici. Printre finanțatori apar nume sonore și rețele întregi de firme și persoane fizice:
– Jean și Ana Maria Sasu, proprietarii cluburilor NUBA, au direcționat către PSD peste 5 milioane de lei, atât ca persoane fizice, cât și prin firme nou-înființate, fără activitate economică solidă.
– Alexandru și Ana Maria Besciu au completat rețeaua NUBA cu alte 3,2 milioane de lei prin firmele BAV IT Business Consulting și Youth Essentials.
– Familia Moise (Elena, Sebastian și Ionela Dicu) a finanțat partidul personal și prin companii de construcții și design.
– Grupul Polaris Constanța (manageriat de un fost parlamentar de Constanța), bine conectat la contracte publice, a contribuit prin mai mulți membri ai rețelei.
– Fabrica de Zahăr Luduș, prin administratoarea Vali Porojan și firma Transilvania Juu Taku Group, a oferit împreună peste 2 milioane de lei.

Raportul notează și prezența unor persoane cu dosare penale sau legături cu politicieni de vârf. Un exemplu este Adriana Denisa Sandu, asociată cu Mihai Cristian Ciolacu, nepotul fostului premier Marcel Ciolacu, care a împrumutat PSD prin firme energetice.

Liberalii au raportat donații de 130 de milioane de lei, dintre care o bună parte provin chiar de la candidații înscriși pe liste. În ciuda acestei sume record, PNL a apelat la puține împrumuturi externe, semn al unei finanțări mai restrânse în afara propriului nucleu. Printre numele sonore care au contribuit se află europarlamentarul Cristian Bușoi și Rareș Bogdan, amândoi implicați direct în susținerea financiară a partidului.

USR a atras aproximativ 9 milioane de lei din împrumuturi de la persoane fizice, cu o concentrare a sumelor în filiala centrală și la Iași.

AUR a obținut circa 5 milioane de lei, însă aproape toate donațiile au fost făcute în bloc la sfârșitul lunii octombrie 2024, chiar înainte de alegerile prezidențiale.

Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) a beneficiat de peste 6 milioane de lei, majoritatea provenind de la persoane și firme afiliate lui Dan Voiculescu sau familiei sale. Raportul arată o concentrare puternică a resurselor în jurul grupului fondatorului.

Raportul EFOR scoate la iveală o practică alarmantă: apariția unor firme nou-înființate, care la doar o lună de la înregistrare au împrumutat partidele cu sume de peste un milion de lei – imposibil de justificat prin activitate economică reală.

De asemenea, există cazuri de împrumuturi care nu apar în declarațiile de avere ale donatorilor sau care depășesc vizibil capacitatea financiară a persoanei. În alte situații, aceiași donatori apar atât ca persoane fizice, cât și prin mai multe companii, riscând să depășească limitele legale.

„Astfel de practici ridică semne de întrebare serioase privind proveniența banilor și sugerează existența unor mecanisme prin care sume mari, posibil provenite din contracte publice, sunt reintroduse în circuitul politic”, avertizează raportul.

Un alt fenomen surprins de raport este cel al donațiilor încrucișate. Exemple:
– FCSB SA, clubul lui George Becali, a finanțat atât PSD, cât și AUR.
– Un deputat PSD a donat și la PNL.
– În județul Iași, un lider local PSD a sprijinit printr-o firmă și liberalii.

Astfel de cazuri sunt considerate „strategii de asigurare”, prin care finanțatorii își cumpără influență politică indiferent de rezultatul electoral.

Deși legea impune controale stricte, AEP nu a realizat verificările anuale, iar mare parte din sumele rambursate din bani publici au rămas necontrolate. În plus, decizia Curții Constituționale din mai 2025 privind restricționarea publicării declarațiilor de avere ar putea bloca pe viitor orice astfel de investigații independente.

„2024 ar putea fi ultimul an în care putem realiza o radiografie completă a finanțării politice”, avertizează EFOR.

Raportul formulează mai multe propuneri pentru a limita riscurile de corupție:
– publicarea numelor tuturor finanțatorilor în campanie,
– introducerea unor limite stricte pe persoană sau firmă, nu doar pe partid,
– verificarea originii fondurilor, nu doar a tranzacțiilor,
– extinderea interdicției ca firmele cu contracte publice să finanțeze partide,
– menținerea transparenței declarațiilor de avere.

În lipsa unor măsuri ferme, avertizează experții, „partidele riscă să devină captive intereselor financiare obscure, iar bugetul de stat să fie folosit ca o sursă nesfârșită de rambursare a unor cheltuieli private”.