România a implementat doar două din cele 26 de recomandări pentru prevenirea corupției, arată un raport al Grupului Statelor împotriva Corupției

Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) cere autorităților din România să transmită informații, până la finalul anului viitor, despre implementarea celor 24 de recomandări care nu au fost puse în aplicare până acum. 22 de recomandări au fost realizate doar „parțial”, iar 2 deloc, conform unui raport al grupului, publicat marți.

GRECO este un organism al Consiliului Europei care își propune să consolideze capacitatea țărilor membre de a combate corupția, prin monitorizarea respectării standardelor anticorupție. Grupul ajută statele să identifice deficiențele politicilor naționale anticorupție, determinând reformele legislative, instituționale și practice necesare. Este format din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, Kazahstan și Statele Unite ale Americii.

Cele două recomandări pe care autoritățile din România nu le-au implementat deloc se refereau la Ordonanțele de Urgență date de Guvern și la gestionarea conflictelor de interese din cadrul Jandarmeriei.

Concret, prin prima recomandare ignorată de autoritățile române GRECO cerea „să fie efectuat un studiu pentru a evalua practica de legiferare prin ordonanțe de urgență, existența unor garanții și controale adecvate și eficiente și, în contextul conținutului și concluziilor sale care ar trebui făcute publice, cadrul de reglementare și practica să fie revizuite în consecință şi să fie asigurat în mod efectiv un nivel adecvat de consultare publică cu privire la proiectele de ordonanţe de urgenţă şi doar excepţiile specifice şi limitate de la această regulă să fie posibile şi clar reglementate”, conform raportului publicat marți.

A doua recomandare care nu a fost implementată de către autorități se referea la „stabilirea unor norme și proceduri care să reglementeze divulgarea și gestionarea conflictelor de interese în cadrul Jandarmeriei”.

GRECO susține că țara noastră a ținut cont de recomandarea care viza modificarea unor regulamente pentru funcțiile executive de conducere: „Adoptarea Legii nr. 49/2025, care introduce norme de etică și conduită pentru membrii guvernului, este crucială pentru implementarea completă a anumitor recomandări”.

Raportul GRECO precizează însă că actuala lege poate fi îmbunătățită.

„Intrarea în vigoare a acestei legi ar trebui completată de elaborarea unor îndrumări, organizarea de sesiuni de instruire, furnizarea de consiliere confidențială și stabilirea unei monitorizări și aplicări adecvate”, conform GRECO.

„Președintele, prim-ministrul și consilierii prezidențiali nu sunt supuși obligației de a dezvălui conflictele de interese ad-hoc”
GRECO menționează și că la nivelul Administrației Prezidențiale „a fost publicat și adoptat” un cod de conduită, însă și aici este nevoie de completări „cu îndrumări și sesiuni de informare documentate”: „Acestea fiind spuse, reguli de conduită pentru președinte încă lipsesc, deși acesta rămâne supus prevederilor legale relevante”.

„Deși par să existe reguli care guvernează interacțiunile cu lobbyiștii și terții, dezvăluirea acestor contacte lipsește. Președintele, prim-ministrul și consilierii prezidențiali nu sunt supuși obligației de a dezvălui conflictele de interese ad-hoc, aspect care se aplică altor persoane cu funcții executive de conducere. Administrația Prezidențială continuă să publice registrul cadourilor, în timp ce cancelaria prim-ministrului și ministerele încă nu fac acest lucru”, precizează GRECO.

În raportul GRECO se face trimitere și la Direcția Națională Anticorupție (DNA).

„Capacitatea DNA a crescut și a fost lansată o platformă capabilă să genereze semnale de alarmă bazate pe verificări aprofundate ale declarațiilor de avere și interese”, punctează GRECO.

Grupul vine totuși cu precizarea că în ceea ce privește DNA:
– sunt necesare progrese concrete suplimentare în ceea ce privește efectuarea unor verificări eficiente ale integrității pentru persoanele cu funcții executive de conducere;
– formularea de propuneri legislative pentru revizuirea cadrului actual de integritate;
– stabilirea unui mecanism de supraveghere dedicat pentru monitorizarea implementării legislației privind accesul la informații;
– limitarea practicii de legiferare prin ordonanțe de urgență;
– introducerea de restricții post-angajare;
– asigurarea desfășurării unor consultări publice adecvate și semnificative.

„În ceea ce privește autoritățile de aplicare a legii, Jandarmeria a creat o pagină de internet dedicată publicării tuturor donațiilor. Un proiect unificat de cod de etică atât pentru Poliție, cât și pentru Jandarmerie, se află într-un stadiu avansat de elaborare. A fost elaborată o programă cuprinzătoare de formare în domeniul integrității, care va fi actualizată după adoptarea codului de etică”, transmite GRECO.

Grupul susține că verificările de integritate din acest domeniu sunt „efectuate în timpul recrutării inițiale”, dar că sunt și în curs „de analiză două propuneri notabile pentru efectuarea de verificări regulate pe parcursul carierei ofițerilor de aplicare a legii”.

„Un portal centralizat de recrutare pentru posturile din cadrul Poliției și Jandarmeriei este operațional, asigurând concursuri deschise și transparente”, notează GRECO.

GRECO precizează însă că este nevoie de mai multe măsuri astfel încât să fie redusă practica „împuternicirii pentru ocuparea posturilor de conducere”.

„Poliția și Jandarmeria și-au aliniat procedurile privind protecția avertizorilor la prevederile Legii privind protecția avertizorilor. De asemenea, sunt necesare măsuri concrete pentru creșterea reprezentării femeilor la toate nivelurile și pentru introducerea unor reguli pentru dezvăluirea și gestionarea conflictelor de interese în cadrul Jandarmeriei”, conform raportului.