România schimbă modul cum va taxa TIR-urile care folosesc drumurile din țară. Chiar și așa va avea tarife de două ori mai mici ca-n Bulgaria și de șase ori mai mici ca-n Ungaria

România trece de anul viitor la un sistem de taxare a transportului greu pe rutier pe bază de distanță parcursă, față de rovinietele actuale care sunt pe perioade limitate de timp. Astfel, țara noastră se va alinia celorlalte state europene din jur care au deja de mult timp astfel de sisteme de taxare. Tarifele stabilite, însă, vor fi printre cele mai mici, comparat chiar și cu vecinii direcți. „O rușine”, susțin experții independenți care acuză sub-taxarea folosirii infrastructurii de către traficul greu care o deteriorează.

În prezent în România, pentru a utiliza rețeaua de drumuri naționale și autostrăzi, un vehicul de marfă de peste 3,5 tone și sub 7,5 tone plătește o rovinietă pornind de la 7,5 euro pe zi și care ajunge până la 380 de euro pe an.

La capătul celălalt al taxării grele, un TIR cu masa mai mare sau egală cu 12 tone cu 3 axe plătește de la 17 euro pe zi la 855 euro pe an. Un TIR cu 4 axe plătește de la 28,5 euro pe zi la 1.425 de euro pe an.

Toate aceste tarife nu sunt calculate și pe baza factorului poluare. Astfel, orice vehicul de marfă plătește la fel, indiferent că este în clase de poluare mai noi (Euro 6) sau într-o clasă de poluare mai veche.

În 2024, statul român a încasat circa 300 de milioane de euro din roviniete, din care mai bine de jumătate – circa 157 de milioane de euro – s-au strâns din rovinietele plătite de transporturile de marfă.

Din cele 157 de milioane de euro plătite de transporturile de marfă, circa 66 milioane de euro au venit de la rovinietele de o zi plătite de TIRurile grele, de regulă vehicule grele din alte țări care doar tranzitează România. Alte 41 de milioane de euro au venit de la vinietele de 30 de zile.

În 2024 au fost vândute 6,7 milioane de roviniete pentru TIR-uri peste 12 tone. Tot în 2024, conform datelor transmise HotNews de către Poliția de Frontieră, țara noastră a fost tranzitată de 3,7 milioane de vehicule grele de marfă, TIR-uri și camioane.

Propunerea pentru sistemul TollRo, începând cu vara lui 2026, este ca toate vehicule de transport marfă să fie taxate în raport cu distanța parcursă, tipul de infrastructură folosit (Autostrăzi și drum expres vs Drumuri Naționale) și clasa de poluare a vehiculului.

Astfel, tarifele au fost împărțite pe trei clase, pentru vehicule cu norma de poluare Euro 6, cele cu normă de poluare Euro 5 și cele care sunt în clasele mai vechi Euro 3 – Euro 0.

Conform noilor tarife, un vehicul de marfă între 3,5 și 7,5 tone, Euro 6, va plăti 0,17 lei (pe kilometru de autostradă folosit și 0,08 lei pe kilometru de drum național.

Un TIR cu masa mai mare sau egală cu 12 tone va plăti 0,48 lei pe kilometru de autostradă folosit și 0,24 lei pe kilometru de drum național.

Pentru a standardiza calculele, vom transforma tarifele în euro și le vom calcula la câte 1000 de km de autostradă sau drum național.

Astfel, un vehicul mic de marfă va plăti 33,4 euro pentru 1.000 de km de autostradă, iar un TIR de 12+ tone va plăti 94,4 euro/1000 km.

În comparație, țări din jurul României taxează mult mai drastic transporturile grele. Singura țară care are aproximativ același plafon de tarifare cu cel propus în România este Polonia, în schimb țări precum Bulgaria, Ungaria, Cehia sau Slovacia taxează mult mai mult.

Cât plătește un TIR 12+ tone, cu 5 axe, Euro VI și clasificat în cea mai bună clasă de emisii CO2 – preț în Euro/1000 km de autostradă:
Bulgaria: 220
România: 94
Ungaria: 570
Slovacia: 300-330
Cehia: 225
Polonia: 90
Austria: 485
Germania: 238 (sub 18 tone), 348 (peste 18 tone)
Franța: 300+

Dacă prin rovinietele clasice România a încasat circa 157 de milioane de euro în 2024 din vehiculele de marfă, prin noul sistem TollRo și tarifele calculate la distanță, statul va ajunge să încaseze mai mult.

Surse politice, însă, au declarat că nivelul estimărilor variază. Un calcul de la Transporturi estimează că noul sistem ar putea duce la încasări de aproape 1 miliard de euro, bazându-se pe elemente precum intrarea României în Schengen și realizarea unor autostrăzi cheie precum Centura Capitalei A0 sau A1 Sibiu – Pitești ce ar face România mai atractivă pentru TIR-uri.

Alte surse însă spun că acest scenariu este mult prea optimist, în condițiile în care abia Ungaria strânge o astfel de sumă la un nivel de taxare mai mare de peste cinci ori, chiar și cu o suprafață și o rețea rutieră mai mică.

Totuși, o estimare mai realistă indică măcar o dublare a nivelului actual, adică circa 300 de milioane de euro prin actualele tarife aprobate pentru TollRo, spun surse politice.

Dacă România, în schimb, ar taxa la nivelul Bulgariei sau Cehiei, aceste venituri practic s-ar dubla.

În 2024 Cehia a strâns 686 de milioane de euro din taxarea vehiculelor grele de marfă sau transport pasageri. Comparativ, cum arătam mai sus, România a strâns doar 157 milioane de euro.

Jumătate din suma colectată de Cehia a fost plătită de vehicule grele înmatriculate în altă țară și care doar au tranzitat țara, transmit jurnaliștii de la Denik Referendum.

În Bulgaria, taxarea traficului greu de marfă a însemnat în 2024 venituri de aproape 295 de milioane de euro, transmit jurnaliștii de la Mediapol.bg

Jurnaliștii de la Mediapol.bg au făcut un calcul ipotetic: un TIR de 12+ tone care străbate țara de la sud, dinspre Grecia, de la vama Kulata și ajunge până la Ruse, la podul peste Dunăre spre Giurgiu. Un astfel de traseu are o lungime de 500,89 km, din care circa 450 km sunt supuși taxării. Pentru acest traseu TIR-ul va plăti în total 73,02 euro, conform estimărilor făcute de jurnaliștii bulgari.

Mai departe, am luat același TIR de 12+ tone, Euro 6 și am încercat să simulăm ce taxe va avea de plătit dacă intră în România pe la Giurgiu și iese din țară pe la Nădlac. Are de parcurs, așadar, circa 688 de km, din care 529 de km pe autostradă și 159 de km pe drum național.

Aplicând tarifele propuse pentru sistemul TollRo, TIR-ul va plăti 57,2 Euro – o sumă mai mică decât în Bulgaria. Cu alte cuvinte, deși același TIR parcurge cu 37% mai mult drum în România, plătește cu 28% mai puțin.

Mai departe, de la Nădlac prin Ungaria până la granița cu Austria, la Nickelsdorf, același TIR va parcurge circa 385 de km și va plăti circa 205 Euro către autoritățile de la Budapesta, de aproape patru ori mai mult ca în România, deși în țara noastră a circulat cu aproape 80% mai mult.

„E o bătaie de joc”, susține Ionuț Ciurea de la Asociația Pro Infrastructura, una dintre cele mai active organizații non-guvernamentale care monitorizează evoluția infrastructurii de transport din România.

„Tariful pe care o să-l plătească transportatorii sunt efectiv o rușine. O rușine! Poziția este foarte nepopulară, dar o spunem de ani de zile: Lobby-ul transportatorilor în Compania de Drumuri și în Ministerul Transporturilor este maxim”, spune Ciurea.

„Este o rușine tariful pe care îl plătesc transportatorii în România. Adică o duc bulgarii de două ori mai bine? Ar fi însemnat mai mulți bani pentru drumuri și ar fi contat foarte mult. Nu există niciun argument logic pentru care ar trebui să fie prețul atât de jos comparativ cu ceilalți. Mai ales în situația României, să ne uităm pe cifrele economice – suntem peste bulgari. Nu suntem Elveția față de Bulgaria, dar indiferent la ce cifre ne-am uita, nu poți să zici că Bulgaria e mai bogată decât România. Sau față de Ungaria, suntem tot pe acolo ca PIB per capita. Ungaria e deșteaptă, are trafic de tranzit, îl taxează că strică drumurile”, spune Ciurea.

El crede că o taxare mai mare a transporturilor grele, cele care duc cel mai mult la deteriorarea infrastructurii, ar trebuie să fie un element esențial ca statul să-și poată permite o mentenanță adecvată pentru rețeaua sa în creștere de autostrăzi și drumuri naționale.

„Vorbim de miliarde de euro să întreținem întreaga rețea, pe ani mai mulți, desigur, dar e nevoie de mulți bani”, spune Ciurea.

De cealaltă parte, însă, transportatorii acuză chiar și actualele tarife propuse că ar fi prea mari și că, de fapt, noile taxe de drum vor duce inevitabil la scumpiri. Aceștia cer chiar diminuarea de trei ori a actualului nivel de taxare stabilit.