Rubla s-a umflat în faţa euro. Nivelul este cel mai mare din ultimii doi ani.
Rubla a urcat miercuri la un maxim al ultimilor doi ani faţă de euro, după ce Rusia a ridicat miza în disputa cu Europa privind gazele naturale.
Rusia a oprit livrările de gaze către Bulgaria şi Polonia pentru că au respins cererea sa de plată în ruble, vizând direct economiile europene, în cea mai dură ripostă de până acum la sancţiunile internaţionale impuse de acţiunile Moscovei în Ucraina.
Până la ora 14 GMT, rubla a câştigat 1,8% pentru a se tranzacţiona la 75,43 faţă pentru un euro, cel mai puternic nivel de la începutul lunii martie 2020.
Suspendarea livrărilor de gaze către o serie de ţări europene ar putea exacerba tensiunile geopolitice şi înrăutăţi şi mai mult relaţiile cu Europa, având un impact negativ asupra sentimentului, a declarat Veles Capital într-o notă.
Cu toate acestea, analiştii de la Promsvyazbank au declarat că impozitele pe venitul corporaţiilor care trebuie plătite joi ar putea împiedica întărirea semnificativă a dolarului verde în raport cu rubla.
Piaţa aşteaptă, de asemenea, decizia de vineri privind dobânzile. Se aşteaptă ca banca centrală să reducă dobânda cheie cu 200 de puncte de bază, până la 15%, în timp ce încearcă să stimuleze acordarea mai multor împrumuturi în economie în contextul unei inflaţii ridicate, potrivit unui sondaj Reuters.
Ratele mai mici sprijină economia prin împrumuturi mai ieftine, dar pot, de asemenea, să alimenteze inflaţia şi să facă rubla mai vulnerabilă la şocurile externe.
Activitatea de tranzacţionare rămâne moderată şi oarecum neregulată în comparaţie cu nivelurile înregistrate înainte de 24 februarie, când Moscova a trimis zeci de mii de soldaţi în Ucraina. Pe piaţa interbancară, rubla era mai slabă: băncile ofereau să cumpere dolari pentru 74,15 ruble şi îi vindeau pentru 74,57 .
Mişcările rublei sunt limitate în mod artificial de controalele de capital impuse de banca centrală, iar economia se confruntă cu o inflaţie galopantă, cu fuga de capital şi cu riscul unei posibile neplăţi a datoriilor după ce Occidentul a impus sancţiuni dure.
Preşedintele Vladimir Putin a declarat că Rusia a rezistat impactului sancţiunilor, dar un document al Ministerului Economiei, consultat miercuri de Reuters, a arătat că se aşteaptă la o scădere a produsului intern brut cu 12,4% în cel mai conservator scenariu, sugerând că presiunea sancţiunilor îşi pune amprenta.