Se anunță ședință tensionată: conflicte deschise, reforme contestate și presiune pe premier la întâlnirea liderilor din coaliția de guvernare

După o pauză de o lună și pe fondul unor tensiuni majore între partenerii de guvernare, șefii celor patru partide se așază din nou la masa negocierilor, într-o ședință care riscă să scoată la iveală rupturi adânci în interiorul coaliției. De la disputa privind votul României pe acordul cu Mercosur, până la planul de concedieri și reducere a cheltuielilor din administrație, premierul Ilie Bolojan este chemat să dea explicații și să obțină acordul politic pentru măsuri controversate.

Întâlnirea liderilor din coaliția de guvernare are loc luni, fiind prima reuniune din acest an. Discuțiile sunt programate să înceapă la ora 13:00 și vin după aproximativ o lună de la ultima rundă de consultări între conducătorii celor patru formațiuni.

Contextul este unul încărcat, întrucât relațiile dintre partenerii de guvernare s-au deteriorat semnificativ în ultimele săptămâni.

Atmosfera din coaliție a fost amplificată de conflictul izbucnit între PSD și USR, generat de votul României privind acordul cu Mercosur.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a refuzat să semneze documentul, în timp ce, potrivit social-democraților, ministrul de Externe, Oana Țoiu, ar fi mandatat reprezentantul României la Uniunea Europeană să susțină acordul, chiar și fără semnătura oficială a titularului de la Agricultură.

PSD solicită acum explicații directe de la premier. Mai exact, liderii social-democrați vor să afle dacă Ilie Bolojan a avut cunoștință de demersul Oanei Țoiu și dacă această decizie a fost luată fără un acord clar al Executivului.

Un alt subiect care alimentează tensiunile este legat de intenția Guvernului de a-și angaja răspunderea pentru pachetul de măsuri ce vizează disponibilizări în primării și reducerea cheltuielilor din ministere.

La ședința din luna decembrie, liderii politici au stabilit liniile principale ale reformei din administrația locală și centrală, care presupune diminuarea bugetelor cu 10%.

S-a convenit ca aceste ajustări să nu afecteze salariile de bază, însă reducerea cheltuielilor ar urma să fie realizată prin concedieri.

În noiembrie, coaliția părea să fi ajuns deja la un consens asupra direcției reformei administrative.

Ministrul Apărării și vicepremierul Radu Miruță a explicat, într-o intervenție recentă, motivația accelerării acestui pachet de reforme:

„Pentru că în anul 2026 începe strângerea de curea din partea statului, s-a pus problema că nu putem începe conceperea bugetului până nu trecem pachetul pe administrație cu acele tăieri de 10% din anvelopa pentru salarii și până nu trecem cumulul pensie-salariu, pentru că este o altă componentă care reduce din cheltuieli.

Nu poți să ai pensie și salariu în același timp la stat. Nu se taie salarii, (dar) este obligația fiecărui ordonator principal de credite să reorganizeze entitatea pe care o conduce astfel încât să scadă bugetul cu 10% fără a tăia de la oameni. Unii trebuie să plece acasă. Pe ce criteriu, cine va face, cum va face – este atributul fiecărui ministru.

Săptămâna viitoare este provocarea să trecem acest pachet prin asumarea răspunderii guvernului”.

Acesta a mai arătat că intenția Executivului este ca joi să fie aprobat pachetul de reformă administrativă.

În luna noiembrie, liderii PSD, PNL, USR și UDMR anunțau că au ajuns la o variantă comună privind reorganizarea administrației locale și centrale. Planul prevedea economii de aproximativ 1,7 miliarde de lei, realizate prin desființarea a circa 10% din posturile ocupate, ceea ce ar însemna aproximativ 13.000 de locuri de muncă.

Totodată, în administrația centrală ar urma să se aplice o reducere de 10% a cheltuielilor de personal.

La acel moment, ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla, declara la Antena 3 CNN: „Există un acord cu privire la pachetul pe administrația locală și centrală. Varianta agreată este pe formula de reducere a cheltuielilor de personal în 2026 față de cele din 2025 cu 10%”.

Potrivit unor surse din interiorul coaliției citate de Antena 3 CNN, Ilie Bolojan intenționează să le ceară liderilor politici să accepte o nouă angajare a răspunderii Guvernului, de această dată pentru reforma administrației.

PSD a transmis însă semnale clare că nu mai susține această procedură și că dorește ca viitoarele măsuri să fie adoptate prin dezbatere și vot în Parlament, pe traseul legislativ obișnuit.

Această poziție intră în contradicție cu dorința premierului de a grăbi adoptarea reducerilor de cheltuieli chiar în cursul acestei săptămâni.

Social-democrații mai cer ca în proiectul de buget pentru anul 2026, discutat recent între premier și miniștri, să fie incluse și măsurile de stimulare economică propuse de PSD.

În lipsa acestor prevederi, partidul avertizează că nu va susține reformele din administrație, ceea ce riscă să blocheze agenda Guvernului într-un moment politic deja tensionat.

Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a afirmat că premierul Ilie Bolojan „nu cântă de multe ori din acelaşi playlist” şi susţine că ar putea veni un moment în care cei din coaliţie „să schimbe lăutarul deoarece nu mai respectă playlistul”.

Manda a precizat că playlistul înseamnă programul de guvernare şi ceea ce se discută în coaliţie.

„Vorbind tot aşa plastic că domnul Bolojan cântă la vioară şi noi dansăm, ci mai degrabă că domnul Bolojan, de multe ori, nu cântă din acelaşi playlist, nu că dansăm, dar ascultăm, dar cred s-ar putea să vină un moment în care să spunem hai să schimbăm lăutarul, că nu mai merge, nu mai respectă playlist-ul şi atunci n-are rost să-l mai ascultăm”, a afirmat Claudiu Manda.

El a explicat şi ce reprezintă playlistul. „Playlist-ul înseamnă ce ne-am asumat în programul de guvernare, playlist-ul înseamnă ce discutăm în coaliţie, playlist-ul înseamnă să discutăm toate deciziile importante în coaliţie, să nu aflăm nici pe surse, nici că se citeşte pe bandă la guvern, nici că sunt tot felul de proiecte de acte normative, altceva, nediscutate în coaliţie”, a mai afirmat secretarul general al PSD.

Claudiu Manda a adăugat că vede în PNL un curent Bolojan şi unul format din vechii liberali. Manda a precizat că a observat mai degrabă „o armonizare a mesajului public între domnul Ilie Bolojan şi USR”.