Se lungește lista restanțelor din PNRR. Zeci de jaloane și ținte în întârziere

Guvernul a depășit termenele stabilite în calendarul PNRR pentru peste 50 de jaloane și ținte, o parte din acestea, aferente pentru anul 2022, fiind nevoie să le atingă cât mai repede, pentru a putea fi transmisă o altă cerere de plată.

Guvernul a reușit să ajungă la zeci de ținte și jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență care au depășit termenul inițial când ar fi trebuit să fie gata, inclusiv obiective care ar fi trebuit să fie puse la punct din septembrie 2022, dar și acum sunt “în curs de realizare”.

Situația este destul de complicată cu restanțele de PNRR. Potrivit unui răspuns dat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor ziarului “Adevărul”, la momentul 5 iulie, când a fost depusă solicitarea privind situația obiectivelor din PNRR, România avea patru jaloane și ținte “în curs de realizare”, pentru care data-limită era 30 septembrie 2022, în timp ce finalizate erau 20. De asemenea, în ceea ce privește T4/2022, adică având termenul-limită 31 decembrie, din cele 55 de ținte și jaloane, încă mai erau 12 restanțe, în timp ce 43 erau îndeplinite.

Din acest calup de obiective, cel din perioada octombrie-decembrie 2022, face parte și reforma pensiilor speciale, în prezent pe masa judecătorilor CCR. Discuția pe sesizare e pe 26 iulie, adică miercuri. În spatele ușilor închise, politicienii sunt sceptici privind o decizie a CCR, așteptându-se la o amânare pentru la toamnă.

Printre restanțele menționate tot din anul 2022 erau apeluri pentru oferte la echiparea laboratoarelor pentru științe ale unităților de învățământ, dar și pentru mobilier destinat sălilor de clasă, precum și semnarea acordurilor de implementare pentru programul “Prima conectare la apă și canalizare”. De asemenea, Guvernul nu a reușit să se ocupe nici de selectarea unor administratori profesioniști pentru companiile de administrație ale mai multor instituții din zona de Transporturi. Autoritățile de la Bruxelles acordă o atenție deosebită acestui aspect, mai ales după ce Guvernul a numit în asemenea consilii, anul trecut, persoane apropiate de lideri din zona politică.

Toate jaloanele și țintele din 2022 fac parte din cererea de plată numărul trei. MIPE s-a ferit să ofere un răspuns clar când va fi trimisă noua cererea de plată. “Termenul de transmitere a CP3 (n.r. – cererii de plată) este condiționat de finalizarea ajustării PNRR și a finalizării procedurilor de aprobare a cererii de plată nr. 2. Astfel, prin implicarea și sprijinul oferit de coordonatorii de reforme și/sau investiții în vederea susținerii demersurilor MIPE pentru finalizarea și transmiterea oficială a propunerii de modificare a PNRR, inclusiv capitolul REPowerEU, toate modificările aduse planului vor fi transmise către COM (n.r. – Comisia Europeană) cu respectarea termenelor legale și ținând cont de recomandările COM”, arată MIPE. Cel mai devreme cererea ar putea fi trimisă la final de septembrie, dar acesta e scenariul optimist, în timp e scenariul realist e varianta trimiterii spre noiembrie.

Situația e și mai complicată în ceea ce privește obiectivele din 2023. Din totalul de 49 de jaloane și ținte din PNRR, care au ca termen de realizare martie 2023 și iunie 2023, până la 5 iulie 2023 erau îndeplinite 10 jaloane și ținte, iar alte 39 erau restante. Așadar, tot ce a putut bifa Guvernul pentru acest an este o cincime din obiective.

De altfel, și în ceea ce privește renegocierea PNRR, Marcel Ciolacu le-a cerut colegilor să vină cu toate datele cât mai repede privind reajustarea unor obiective, pentru a încheia socotelile cu Bruxelles-ul până la finalul lunii august.

MIPE a venit pentru prima dată cu o precizare clară privind ce se întâmplă în cazul în care nu sunt îndeplinite anumite obiective din PNRR, la fiecare dintre solicitările precedente fiind ocolit un răspuns. “În cazul în care, în urma analizei Comisiei, se constată că o țintă/jalon nu este îndeplinit/ă satisfăcător, Comisia va suspenda plata aferentă reformei/țintei/jalonului neîndeplinit/ă, conform calculului rezultat în urma aplicării metodologiei de suspendare. Procedura de suspendare a plăților permite continuarea punerii în aplicare a planului și le oferă statelor membre timp pentru a-și atinge jaloanele și țintele în cauză într-un interval de șase luni de la data emiterii Scrisorii de suspendare a plăților. Odată realizat acest lucru, Comisia va ridica suspendarea. Cu toate acestea, dacă un jalon sau o țintă nu este atins/ă în mod satisfăcător la sfârșitul celor șase luni, Comisia va urma procedura descrisă în Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență pentru dezangajarea sumei suspendate”, este precizarea MIPE.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *