Staţiunile de schi din Europa suferă din cauza lipsei zăpezii şi crizei energiei. Multe ar putea fi forţate să se închidă

Iernile mai blânde şi lipsa zăpezii ameninţă sustenabilitatea staţiunilor de schi din întreaga Europă, iar deşi unele ţări încearcă să ajute cu subvenţii sau scutiri de taxe, multe staţiuni aflate la altitudini mai scăzute ar putea fi forţate să se închidă în următorii ani.

Până acum, 2023 a adus temperaturi record în Europa. Meteorologii arată că iernile europene devin mai blânde, mai uscate şi mai lipsite de precipitaţii. Acestea nu sunt veşti bune pentru staţiunile de schi, acestea depinzând de zăpadă sau de condiţii de vreme propice pentru producerea de zăpadă artificială.

Există aproximativ 3.900 de staţiuni de schi în Europa, majoritatea în Germania, Italia, Franţa şi Austria. Cele mai ameninţate sunt cele de la altitudini mai joase pentru că linia zăpezii urcă cu aproximativ 150 de metri cu fiecare creştere cu 1 grad Celsius a temperaturii.

„Deja ne confruntăm cu ierni mai calde, fenonem care se va intensifica dincolo de 2030, deteriorând şi mai mult condiţiile de schi, avertizează Institutul Slovac al Politicii de Mediu. „Către sfârşitul secolului, numai staţiunile de la altitudini mari vor mai fi sustenabile“.

Din cauza temperaturilor record, mai multe centre de schi s-au închis temporar la începutul lunii ianuarie sau au fost nevoite să apeleze la zăpadă artificială, notează Euronews.

Centre de schi din Alpii nordici şi Pirineii francezi au fost obligate să se închidă din cauza vremii călduroase.

Operatorii staţiunilor de schi se tem că încălzirea globală înseamnă că iernile reci, pline de zăpadă vor fi de domeniul trecutului. Veştile sunt rele şi pentru orăşelele de munte din ţări ca Italia, Austria şi Elveţia care se bazează pe turismul de iarnă pentru venituri. Dacă staţiunile de schi nu se vor mai putea baza pe zăpadă naturală în iarnă, singura opţiune este zăpada artificială, fără care multe dintre acestea nu ar putea supravieţui, potrivit Euractiv.

Totuşi, producţia acesteia este costisitoare. Complicându-le şi mai mult situaţia financiară, staţiunile se confruntă şi cu scumpirea energiei după ce acestea au fost nevoite să facă eforturi dramatice pentru a-şi reveni de pe urma închiderilor din timpul pandemiei.

Aceasta a dus la o creştere a preţurilor în multe staţiuni.

Potrivit Wired, tunurile de zăpadă consumă multă apă, multă energie şi au nevoie de temperaturi scăzute pentru a opera. Astfel, apare întrebarea dacă acestea constituie o soluţie viabilă pe termen lung.

Unele ţări au venit deja cu o oarecare formă de susţinere. În Italia, 200 milioane de euro pe patru ani fuseseră deja alocate pentru un fond pentru modernizarea şi siguranţa teleschiurilor şi facilităţilor de producere a zăpezii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *