Stoltenberg, Zelenski şi Erdogan, propuşi la Premiul Nobel pentru Pace în 2023, dominat de Războiul din Ucraina şi opoziţia faţă de Putin
Multe dintre candidaturile la Premiul Nobel al Păcii în 2023 depuse până la termenul-limită de marţi – de la cea a secretarului general al NATO Jens Stoltenberg şi până la cea a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski – sunt impregnate de Războiul din Ucraina, fără ca acest lucru să facă neapărat din ele favorite, relatează AFP.
Cele câteva nume ale persoanelor şi instituţiilor propuse Comitetului Nobel norvegian – făcute publice – au legătură cu războiul rus care sfâşie Ucraina de apropae un an sau cu opoziţia faţă de preşedintele rus Vladimir Putin.
Potrivit Statutului Nobel, lista candidaturilor este ţinută secretă timp de cel puţin 50 de ani.
Însă miile de persoane care propun candidaturile – parlamentari şi miniştri din toate ţările, foşti laureaţi şi anumiţi profesori universitari – au libertatea să dezvăluie identitatea celor pe care-i susţin.
Nobelul Păcii din 2023 urmează să fie anunţat la începutul lui octombrie, la Oslo, iar în fiecare an sunt propuse sute de nume – în 2022 au fost propuse 343.
Un ales al dreptei populiste norvegiene a sugerat că îl propune la Nobel pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a devenit un simbol al rezistenţei în faţa invaziei ruse, lansată la 24 februarie 2022.
Acelaşi deputat a propus şi numele compatriotului său Jens Stoltenberg care, consideră el, “merită premiul pentru munca sa exemplară în calitate de secretar general al NATO într-o perioadă dificilă pentru Alianţă; ofensiva brutală şi neprovocată împotriva unei ţări vecine paşnice”.
Între candidaţi se mai află preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, propus de către preşedintele Senatului pakistanez pentru eforturile sale de pace “înaintea şi în timpul Războiului Rusia-Ucraina”.
“Noi ştim azi că baza acestui război este un regim rus construit pe corupţie şi opresiune”, declară o deputată norvegiană, care a propus candidatura lui Vladimir Kara-Murza.
Vladimir Kara-Murza “participă la lupta politică cea mai importantă pentru a pune capăt Războiului din Ucraina şi a garanta pacea viitoare în Europa”, subliniază ea, citată de agenţia NTB.
Directorul Institutului de Cercetarea Păcii de la Oslo (PRIO) Henrik Urdal consideră improbabil ca acest Comitet Nobel să se lase acuzat de “eurocentrist”.
“Mă îndoiesc ca ei să atribuie un al treilea premiu, la rând, care să arate cu degetul către Rusia”, declară al AFP.
“Comitetului îi era dificil anul trecut să treacă mai departe, pentru că Războiul din Ucraina era atât de important şi dominant. Însă este indispensabil să pui reflectoarele pe alte problematici internaţionale în alte locuri din lume”, consideră el.
Un Nobel a Păcii care să fie acordat apărătorilor mediului revine cu regularitate în speculaţiile recente.
Deputata norvegiană ecologistă Lan Marie Berg a anunţat miercuri că a propus două tinere activite în lupta împotriva modificărilor climatice, pe suedeza Greta Thunberg, în vârstă de 20 de ani, al cărei nume circulă de ani de zile, şi pe tânăra ugandeză Vanessa Nakate, în vârstă de 27 de ani.
