SUA, împrumut de peste 3 miliarde de dolari pentru construirea a două reactoare nucleare la Cernavodă
SUA împrumută România cu peste 3 miliarde de dolari pentru construirea unităților 3 și 4 ale Centralei Nucleară de la Cernavodă.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, primește miercuri de la președintele băncii americane US Exim Bank scrisorile de intenție pentru două împrumuturi, de 50 milioane de dolari și 3 miliarde de dolari, pentru construirea a două noi unități ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, potrivit unui anunț al Administrației Prezidențiale.
La evenimentul de înmânare a celor două scrisori de intenție privind împrumuturile din partea US EximBank pentru Unitățile 3 și 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, participă și președintele Klaus Iohannis.
La ceremonie este prezent si Reprezentantul Special al Președintelui Statelor Unite ale Americii pentru Climă, John Kerry.
“Înmânarea celor două scrisori de intenție privind împrumuturile din partea US Exim Bank pentru Unitățile 3 și 4 ale Centralei nucleare de la Cernavodă are avut loc în marja celei de-a 27-a Conferințe a Părților Convenției Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27), de la Sharm El-Sheikh”, arată un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.
Potrivit sursei citate, documentele vor fi înmânate de către Președintele US Exim Bank, Reta Jo Lewis.
“Cele două scrisori de intenție din partea US Exim Bank vizează un prim împrumut de circa 50 milioane USD, care va sprijini derularea Fazei a doua, de lucrări preliminare, a proiectului Unităților 3 și 4 și un împrumut ulterior, de 3 miliarde USD, care să sprijine Faza a treia, de construcție efectivă a proiectului”, mai arată sursa citată.
Realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, reprezintă materializarea “visului” avut de Nicolae Ceauşescu de reducere a dependenţei de URSS, iar statul a alocat toate resursele necesare pentru ca acest lucru să se întâmple.
Epopeea nucleară a României începe în anii ’50, când o societate mixtă, pe numele ei SovRom Cuarţit, a demarat operaiunile la Băiţa, în judeţul Bihor. Acesta nu extrăgea cuarţ, aşa cum lasă să se înţeleagă numele, ci uraniu. Materialul era exportat în URSS şi a fost echivalentul unui “tribut” modern plătit de România. Din ţara noastră au fost exportate 17.288 de tone de uraniu, acesta fiind apoi utilizat la programul sovietic de realizare a bombelor atomice.
Liderii comunişti de la Bucureşti au fost permanent nemulţumiţi, atât de preţul oferit sub cel al pieţei, cât şi de faptul că procesarea nu se făcea în ţara noastră.
Acum singurul loc unde se mai extrage uraniu este Crucea, în judeţul Suceava, dar autorităţile vor deschide noi exploatări şi în perimetrul Tulgheş (Harghita) – Grinţieş (Neamţ).
