Un nou eșec al statului român în dosarul Rompetrol. Moștenitoarele lui Dinu Patriciu scapă iar de plata a 60 de milioane de dolari

Soția și cele două fiice ale lui Dinu Patriciu au scăpat pentru moment de plata unor despăgubiri de 60 de milioane de dolari pe care le datorau statului român după moartea magnatului. Potrivit unei decizii a Curții de Apel București, dosarul va fi trimis către rejudecare.

Statul român încearcă de aproape două decenii să recupereze un prejudiciu de 58.521.056 de dolari, ca urmare a unor infracțiuni de delapidare, spălare de bani și manipulare a pieței prin tranzacții sau ordine de tranzacționare, comise de miliardarul Dinu Patriciu.

Sentința în acest dosar a fost dată după moartea fostului acționar majoritar al Rompetrol, așa că Ministerul Finanțelor Publice s-a îndreptat împotriva moștenitorilor legali. Au fost chemate în instanță: soția lui Patriciu, Rodica și cele două fiice, Ana și Maria.

Acestea au făcut apel și au avut câștig de cauză. Recent, Curtea de Apel București a desființat hotărârile anterioare și a decis că dosarul va merge către rejudecare la instanța de fond.

Este a doua oară când dosarul recuperării prejudiciului în cazul Rompetrol, început inițial în 2015, merge la rejudecare.

“Criticile apelantelor pârâte sunt întemeiate. Deși Tribunalul a respins ca neîntemeiată excepția de nelegalitate, în fapt, nu a purces la cercetarea pe fond a excepției de nelegalitate, ci, din nou, a respins-o ca inadmisibilă pentru încălcarea principiului securității raporturilor juridice, încălcând dezlegarea pe care instanța de apel a acordat-o chestiunii aplicării principiului securității raporturilor juridice.

Potrivit prevederilor art. 480 alin. 3 c.pr.civ. dezlegarea dată problemelor de drept de către instanța de apel, precum și necesitatea administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului. Or, prima instanță a ignorat complet dispozițiile trasate de instanța de apel prin decizia civilă de desființare a primei sentințe pronunțate în primul ciclu procesual, nesocotind obligativitatea acestora”, se arată în motivarea Curții de Apel.

În octombrie 2014, Dinu Patriciu a fost condamnat pentru delapidare în dosarul Rompetrol, după opt ani de procese și alți doi de urmărire penală. Doar că la acea dată, Dinu Patriciu era decedat de două luni, ceea ce a pus în încurcătură autoritățile statului, care aveau de recuperat 60 de milioane de dolari.

Prejudiciul uriaș provenea dintr-o creanță pe care statul român o avea de recuperat, prin intermediul Rompetrol, de la compania iberică Repson Exploration, care a primit drepturi de cesiune asupra lucrărilor de exploatare a zăcămintelor de petrol pe care România le desfășura în Libia, ca urmare a unei înțelegeri comerciale semnate în 1980.

Contractul dintre Rompetrol of Lybia, o filială a grupului românesc și Repsol a fost încheiat în anul 1992, fiind motivată de faptul că Bucureștiul nu dispunea de suma necesară pentru continuarea proiectului, respectiv 500 de milioane de dolari.

Prețul convenit pentru cesiune a fost de 45 de milioane de dolari, din care 17 milioane eu mers către National Oil Corporation, compania de stat liberiană, proprietară a zăcămintelor. Contractul prevedea însă și o serie de compensații suplimentare către partea română, în valoare de 85 de milioane de euro.

Banii urmau să ajungă la București prin intermediul Rompetrol SA, deși Petrom rămăsese singura companie petrolieră acreditată pentru tranzacții externe în numele statului român. Doar că partea libiană a refuzat să vireze banii în contul unui terț, așa că Petrom a împuternicit Rompetrol pentru această tranzacție.

În 1995, conducerea Rompetrol a respectat înțelegerea și a virat la bugetul de stat sumele cuvenite. În schimb, în 1998, Dinu Patriciu a preluat Rompetrol și nu a mai recunoscut “creanța Libia” ca fiind a statului român.

Începând cu 1999, Dinu Patriciu a cedat creanța de 85 de milioane de euro către două societăți străine: Rompetrol International Ltd din Insulele Virgine și Rompetrol Group BVB Olanda. Cele două societăți au preluat creanțele în schimbul unor sume de ordinul milioanelor de dolari, după care s-au împrumutat reciproc, scopul fiind acela de ascundere a provenienței acestora.

“S-a mai reţinut că situația Creanței Libia era cunoscută de inculpatul Patriciu care, în anul 1998, și-a asigurat, în mod fraudulos controlul pachetului majoritar de acțiuni la SC Rompetrol SA, societate la care a devenit administrator pentru ca, împreună cu Stephenson … Philip și Works …, beneficiind de sprijinul nemijlocit a inculpaților … director economic la SC Rompetrol SA și … director al Direcției de Evaluare a Veniturilor Bugetului General Consolidat din Ministerul Finanțelor Publice să pună în executare rezoluția infracțională de a-și apropria fraudulos creanța pentru ca, ulterior, să dispună de ea, prin vânzare la un preț subevaluat, cu consecința însușirii, pe nedrept, a sumelor de bani reprezentând plăți compensatorii cuvenite statului român și care trebuiau virate la bugetul de stat, sume de bani care au fost transferate, prin intermediul unor contracte de cesiune, în conturile unor entități off-shore”, se mai arată în dosar.

La 24 de ani de la momentul comiterii prejudiciului, statul român nu a reușit să-și recupereze banii, iar șansele ca acest lucru să se întâmple în următorii ani sunt aproape nule.