CSAT se întruneşte azi, după Reuniunea pentru Pace de la Paris. Este prima întrunire de când Ilie Bolojan este președinte interimar

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, (CSAT) se întruneşte vineri, de la ora 12:00, la o zi după ce preşedintele interimar Ilie Bolojan a participat la Reuniunea pentru Pace şi Securitate de la Paris. Vor fi abordate teme precum poziţionarea României în contextul procesului de negociere privind încheierea conflictului dn Ucraina, cât și un raport privind activitatea instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale în 2024, principalele obiective pentru acest an.

„Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care va avea loc vineri, 28 martie 2025, ora 12:00, la Palatul Cotroceni”, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Administrația Prezidențială a transmis că pe ordinea de zi a CSAT de vineri sunt incluse următoarele subiecte:

• Stadiul și perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale și nejustificate a Federației Ruse. Implicații pentru România;
• Poziționarea României în contextul procesului de negociere privind încheierea conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina;
• Raport privind activitatea desfășurată de către instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2024 și principalele obiective pentru anul 2025;
• Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul 2024.

La reuniunea Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale, mai preciează Administraţia Prezidenţială.

Acesta este prima întrunire a CSAT de când Ilie Bolojan este președinte interimar. Ultima ședință CSAT, convocată de fostul președinte Klaus Iohannis, a avut loc în 28 noiembrie, când serviciile de informații au prezentat rapoartele în baza cărora Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale. Atunci, membrii CSAT au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024.

Ulterior, în 4 decembrie, Klaus Iohannis a declasificat documentele prezentate în ședința CSAT, iar, în acest context, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis două zile mai târziu, în 6 decembrie, anularea alegerilor prezidențiale și a impus organizarea de la zero a procesului electoral.

Întrunirea CSAT de vineri vine la o zi după Reuniunea pentru Pace şi Securitate de la Paris la care a participat și Ilie Bolojan. La finalul summitului, preşedintele interimar a anunțat că urmează să se formeze un grup de lucru pentru monitorizarea acordulului de 30 de zile de încetare a focului la Marea Neagră, la care România va participa şi continuă sprijinul pentru Ucraina şi întărirea Flancului estic.

„În ceea ce priveşte partea de monitorizare privind acest armistiţiu de 30 de zile la care s-a ajuns, urmează să se formeze un grup de lucru pentru a coopera în vederea monitorizării respectării acestei înţelegeri. În acest sens, întrucât înţelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiţii importante, pentru că o bună parte din exporturile noastre se fac pe zona de naval, pentru că portul Constanţa este cel mai important port la Marea Neagră, România va participa la acest grup de lucru şi prin infrastructura pe care o are, radare, drone, Poliţia aeriană, dar şi colaborarea cu Turcia şi Bulgaria pe partea de deminare, vom colabora în aşa fel încât acest acord să fie respectat”, a anunţat preşedintele.

Bolojan a mai precizat că joi, o parte din ţări au anunţat explicit sumele cu care vor contribui suplimentar, iar alte ţări au anunţat că vor intra în proceduri.

„Aproape toate ţările Uniunii Europene, cu excepţia unei ţări sau două ţări, vor respecta, practic, ceea ce s-a stabilit la Consiliul European, şi sumele care revin fiecărui stat au fost, practic, confirmate. Asta nu înseamnă că state care sunt membre ale Uniunii Europene sau nu sunt membre ale Uniunii Europene, dar au fost astăzi prezente aici, sau sunt în legătură cu acest grup de ţări, nu vor acorda sume suplimentare, dar astea sunt deciziile fiecărui stat”, a spus preşedintele interimar, la Paris.

De asemenea, a mai afirmat că este posibil ca în perioada următoare să se discute şi de o creştere numerică a forţelor NATO care sunt pe Flancul de est, această decizie urmând să se ia foarte probabil după Summit-ul NATO din iunie.