Noua lege a salarizării sistemului bugetar. Cât vor încasa președintele, premierul, miniștrii, parlamentarii, primarii

Guvernul a elaborat prima variantă a noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice, un proiect care vizează restructurarea profundă a modului în care sunt stabilite veniturile în sistemul bugetar. Documentul, aflat în prezent în fază preliminară și transmis partenerilor sociali, urmează să intre în dezbatere publică în perioada următoare.

Inițiativa apare în contextul angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și al presiunilor bugetare tot mai mari. Autoritățile susțin că actuala lege, în vigoare din 2017, a generat în timp discrepanțe semnificative între diferite categorii de angajați, iar noul cadru urmărește corectarea acestor dezechilibre și crearea unui sistem mai sustenabil.

În prezent, pe grila de 1–12, un punct de coeficient este calculat pentru demnitari la suma de 2.080 de lei brut.

În toate cele trei variante noi, coeficienții de salarizare sunt de la 1 la 8. Valoarea punctului 1 este valoarea salariului minim stabilit începând cu 1 iulie, adică 4.325.

Surse din Guvern au precizat că în toate variantele, la vârful salarizării din România va rămâne președintele României. Cel care va avea un coeficient 8. Conform calculelor, noul salariu brut ar urma să fie 34.600 de lei.

Prin umare, pe noua lege a salarizării Nicușor Dan ar urma să ia lunar 20.241 de lei.

Înainte de noua lege a salarizării Nicușor Dan încasează un salariu cu 39% mai mic.

Mai precis, șeful statului are un brut de 24.960 de lei, ceea ce înseamnă în jur de 14.500 de lei.

Așadar, noul salariu ar urma să crească de la sub 3.000 de euro la 4.000 de euro.

Dacă președintele are un coeficient de 8 pe noua grilă, președinții Camerei Deputaților și Senatului vor avea coeficientul 7 pe noua lege a salarizării. Asta înseamnă un salariu de 30.275 de lei brut pe lună, adică 17.710 lei net pe lună.

În prezent, pe actuala grilă, cei doi președinți de cameră au un coeficient de 11,5. Asta înseamnă un salariu brut de 23.920 de lei, echivalentul unui salariu de 13.993 lei net pe lună.

Adică un venit cu peste 4.700 de lei net mai mult decât în prezent.

Senatorii și deputații au un coeficient de 5,44 pe noua lege a salarizării. Pe această grilă, ei vor încasa un salariu brut lunar de 23.528 de lei, adică 13.764 lei net pe lună.

În prezent, aleșii au un coeficient de 9, adică un salariu de 18.720 de lei brut, echivalentul sumei nete de 10.951 lei lunar.

Asta înseamnă o creștere salarială de aproape 3.000 de lei net pe lună.

Pentru funcția de prim-ministru, coeficientul pe noua grilă a legii salarizării este de 7, adică un venit brut lunar de 30.275 de lei, echivalentul la 17.710 lei net.

În prezent, premierul beneficiază de un coeficient de 11,5. Asta se traduce printr-un salariu brut de 23.920 de lei, echivalentul a 13.764 lei net pe lună.

Cu 4.000 de lei net ar urma să crească salariul premierului din iulie 2027.

Pentru funcția de ministru, noua grilă de salarizare prevede un coeficient de 6,26. Asta înseamnă un venit brut lunar de 27.074 lei, echivalentul unui venit net lunar de 15.838 lei.

În prezent, miniștrii beneficiază de un coeficient de 10,5, adică 21.840 de lei brut lunar, echivalentul a 12.776 lei net.

Creșterea salarială va fi astfel de peste 3.000 de lei pentru funcția de ministru.

Primarul general al Capitalei va avea un coeficient de 5,89 pe noua lege a salarizării. Asta se traduce printr-un salariu brut lunar de 25.474 de lei, echivalentul la 14.902 lei net pe lună.

În prezent, coeficientul la care este calculat salariul lui Ciprian Ciucu este de 10. Adică 20.800 de lei brut lunar, echivalentul a 12.168 lei net.

Per total, edilul Capitalei va beneficia de o creștere de peste 2.700 de lei net.

Președinții de Consilii Județene (CJ) sunt încadrați pe noua grilă la un coeficient de 5,57. Adică un venit brut lunar de 24.090 lei, echivalentul a 14.092 lei net.

În prezent, salariul șefilor de CJ este încadrat la un coeficient de 9. Adică 18.720 de lei brut lunar, echivalentul a unui salariu net de 10.951 lei.

În total, un șef de CJ va încasa cu peste 3.100 de lei net mai mult din iulie 2027.

Primarii de reședință municipiu de județ, cum este cazul Liei Olguței Vasilescu, dar și edilii celor șase sectoare din Capitală, sunt încadrați la un coeficient identic de 5,31. Salariul lor lunar va fi astfel de 22.965 de lei brut, echivalentul a 13.434 lei net.

În prezent, ei sunt încadrați la un coeficient de 9, asemenea șefilor de CJ. Adică încasează un salariu net de 10.951 lei pe lună.

Creșterea salarială în cazul lor va fi de peste 2.450 de lei net lunar.

În schimb, edilii de orașe și municipii cu peste 200.001 de locuitori vor fi încadrați din iulie 2027 la un coeficient de 5,25. Asta se traduce printr-un venit brut lunar de 22.706 lei, echivalentul a 13.282 de lei net.

În prezent, pragul maximal al primarilor de orașe și municipii este de peste 100.001 de locuitori. Ei beneficiază de un coeficient de 7,5. Adică un venit lunar brut de 15.600 lei, echivalentul a 9.126 de lei net.

Edilii de localități între 50.001 și 200.000 de locuitori vor avea o leafă calculată la un coeficient de 4,8 în noua lege a salarizării. Adică vor încasa un salariu brut lunar de 20.760 de lei, echivalentul a 12.145 lei net.

În prezent, acest prag al numărului de locuitori nu se regăsește în actuala formă a legii salarizării.

Una dintre cele mai importante schimbări prevăzute de proiect este eliminarea unor beneficii acordate în prezent. Indemnizația de hrană și sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare dispar din noul sistem, iar sporul pentru titlul de doctor nu va mai fi acordat separat, fiind integrat în coeficienții de salarizare în anumite domenii, precum învățământul.

În paralel, proiectul introduce o limită clară pentru sporuri. Totalul sporurilor, primelor și indemnizațiilor nu va putea depăși 20% din salariul de bază la nivelul fiecărei instituții, cu excepția unor situații precum munca de noapte sau plata orelor suplimentare. Pentru proiectele finanțate din fonduri europene sunt prevăzute în continuare majorări mai consistente, de până la 40%.

Un element central al reformei îl reprezintă reducerea raportului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public. Dacă în prezent acest raport poate ajunge la 1:12, noua lege îl limitează la 1:8, măsură care urmărește diminuarea diferențelor dintre funcții și o distribuție mai echilibrată a veniturilor.

Autoritățile consideră că această ajustare este necesară pentru a corecta discrepanțele acumulate în ultimii ani și pentru a crește coerența sistemului de salarizare.

Proiectul introduce un sistem unitar de calcul, în care salariile de bază, soldele și indemnizațiile vor fi stabilite prin înmulțirea unor coeficienți fixați în anexele legii cu o valoare de referință. Aceasta va fi stabilită anual prin legea bugetului de stat și este estimată, la momentul intrării în vigoare, la 4.325 de lei.

Prin acest mecanism, nivelul veniturilor va deveni direct dependent de valoarea de referință și de poziționarea fiecărei funcții în grila de salarizare, ceea ce ar trebui să asigure mai multă predictibilitate.

Un alt principiu important introdus de proiect este acela că toate drepturile salariale vor putea fi acordate exclusiv prin legea salarizării. Beneficiile stabilite prin alte acte normative vor fi considerate nule.

Sunt prevăzute, totuși, excepții pentru anumite instituții, precum Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei.

În sistemul de sănătate, proiectul prevede comasarea celor patru grile existente într-una singură și reducerea semnificativă a sporurilor pentru condiții de muncă, care vor ajunge la maximum 50% din salariul de bază, față de niveluri de până la 85% în prezent. De asemenea, plata gărzilor va fi regândită, fiind înlocuite sporurile actuale cu un tarif orar ușor majorat.

În învățământ, sunt prevăzute creșteri ale salariilor de bază, însă anumite forme de recompensare, precum gradația de merit, vor fi înlocuite cu premii de performanță. Totodată, salariul profesorului debutant rămâne raportat la un procent din indemnizația președintelui.

Pentru administrația publică locală, vor fi introduse mai multe grile de salarizare, în funcție de dimensiunea unităților administrativ-teritoriale, iar în sistem apare și o grilă distinctă pentru specialiștii din domeniul IT și securitate cibernetică.

În justiție, anumite sporuri, precum cele pentru confidențialitate sau suprasolicitare neuropsihică, sunt eliminate, fiind considerate parte integrantă a responsabilităților funcției.

Noul sistem pune accent pe performanță, introducând posibilitatea acordării unor premii lunare în funcție de rezultate. Acestea pot ajunge până la 30% din salariul de bază, însă vor fi acordate doar unui număr limitat de angajați.

În același timp, instituțiile publice vor avea obligația de a transmite periodic date privind veniturile salariale către Ministerul Muncii, iar nerespectarea acestei obligații va fi sancționată.

Reforma vine pe fondul unei creșteri accelerate a cheltuielilor de personal. Între 2022 și 2024, bugetul alocat salariilor bugetarilor a crescut cu aproximativ 40%, ajungând la 164 de miliarde de lei. În prezent, aproape o treime din veniturile statului din taxe și impozite este direcționată către plata salariilor din sectorul public.

Autoritățile admit că acest nivel de cheltuieli nu mai este sustenabil pe termen lung, iar noua lege încearcă să aducă un echilibru între necesitatea menținerii veniturilor și constrângerile bugetare.

Potrivit proiectului, noua lege a salarizării ar urma să intre în vigoare la 1 iulie 2027 și să se aplice tuturor categoriilor de personal bugetar, inclusiv la nivelul administrației publice locale.

Până atunci, documentul urmează să fie supus dezbaterii publice și este posibil să sufere modificări, în funcție de reacțiile partenerilor sociali și ale instituțiilor vizate.

Reforma este prezentată de Guvern drept esențială pentru modernizarea sistemului salarial din sectorul public, însă impactul său real va depinde de forma finală a legii și de modul în care aceasta va fi aplicată în practică.