Academia Română, pe cale să devină stat în stat: mandate mai lungi și angajări fără aviz. Spitalului Elias ar putea fi dedicat special tratării academicienilor

Academia Română și-ar putea mări considerabil numărul de angajați în cazul în care Parlamentul va adopta un proiect de lege care mai prevede și trecerea Spitalului Elias în subordinea Academiei.

Inițiatoarea proiectului este deputatul PSD Natalia Intotero, fost ministru delegat pentru diaspora și fost ministru al culturii, ea obținând semnături de susținere de la câteva zeci de parlamentari PSD și AUR. Proiectul dă o autonomie mai mare Academiei în raport cu alte instituții ale statului și întărește rolul președintelui său.

În momentul de față, Academia Română are un președinte ales pentru un mandat de patru ani, președinte care poate fi reales o singură dată. Aceeași regulă se aplică și pentru vicepreședinții Academiei. Însă inițiatorii propun ca durata mandatului să fie prelungită la cinci ani, cu posibilitatea realegerii pentru o perioadă similară. Modificarea este valabilă și pentru vicepreședinții și șefii de secție.

Propunerea survine exact în anul în care actualul președinte al Academiei, Ioan-Aurel Pop, își termină cel de-al doilea mandat, astfel că viitorul președinte, în cazul adoptării proiectului ar putea spera la un deceniu în funcție.

Stranie este o prevedere care răstoarnă ierarhiile existente în Academia Română. „În situații excepționale, Prezidiul poate numi, prin delegație pentru maximum un an, un membru corespondent în funcția de președinte de secție sau filială”, prevede una din modificările propuse de Intotero. Astfel, se poate ajunge în situația ciudată în care membrii titulari ai unei secții, de exemplu cea de științe medicale, sunt coordonați de o persoană care are doar statut de membru corespondent.

Se creează premisele unor conflicte de interese, în condițiile în care un președinte de secție să-și folosească influența tocmai pentru a accede la funcția de membru titular, în condițiile în care secțiile de specialitate au un cuvânt greu de spus în admiterea unor membri din specialitatea lor. De asemenea, crește puterea președintelui Academiei în raport cu secțiile, din moment ce li se poate impune acestora un președinte. Aceleași probleme ar apărea și pentru cele trei filiale ale Academiei Române, din Iași, Cluj-Napoca și Timișoara.

De asemenea, prin proiect statul riscă să aibă un control mai redus asupra cheltuielilor de funcționare a Academiei. În momentul de față, numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu de lucru al Academiei este fixat la 126, iar statul de funcții al acestui aparat trebuie să primească avizul Ministerului Muncii. Prin proiectul PSD și AUR, dispare necesitatea obținerii unui aviz de la Ministerul Muncii, iar președintele Academiei decide singur numărul angajaților din aparatul propriu de lucru, la propunerea secretarului general al instituției.

În ce privește numărul angajaților din instituțiile pe care le are Academia Română în subordine, proiectul propune o măsură similară, adică decide președintele, în condițiile în care legea aflată acum în vigoare stipulează că numărul de angajați trebuie aprobat anual prin legea bugetului de stat. Dacă modificările propuse vor fi adoptate în forma aceasta, președintele Academiei poate să decisă aproape discreționar câți angajați să aibă în subordine, iar statul român va trebui să suporte cheltuielile.

În fine, o altă prevedere pune printre instituțiile din subordinea Academiei două unități sanitare majore din București. Este vorba de Spitalul Universitar de Urgență Elias și Centrul Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu şi Medicină Preventivă – Bucureşti.

În expunerea de motive nu este menționată vreo justificare pentru această decizie, însă va pune Academia Română în situația de a avea în subordine un sistem medical propriu, precum Ministerul Apărării, Ministerul de Interne și Serviciul Român de Informații, la care angajații acestora au acces privilegiat.