Bubuie mega-dosarul ARSVOM, după ‘spovedania’ unuia dintre inculpați: DNA ajunge la vârful ministerului Transporturilor

Unul dintre cele mai discutate dosare privind achiziții publice din zona siguranței maritime revine în prim-plan, după ce, potrivit datelor publice din portalul instanțelor, pe rolul Tribunalului Constanța a fost înregistrat un acord de recunoaștere a vinovăției care îl vizează pe Daniel Manole, fost director general al Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM).

În același context procedural, pe rolul aceleiași instanțe apare și un dosar conex ca subiect. Dosarul lui Manole este strâns legat de un alt proces, înregistrat în aceeași zi, tot pe rolul Tribunalului Constanța apare dosarul în care Macovei Ion și Ogrinji Petru – ambii în calitate de inculpați sunt judecați pentru infracțiuni de corupție (Legea 78/2000, art. 6 raportat la art. 291 alin. 1 Cod penal).

Cauza are ca obiect achiziționarea a patru nave de către ARSVOM — trei de salvare și una de depoluare — cu o valoare totală estimată la aproximativ 85 de milioane de lei (fără TVA), procedură pe care anchetatorii au susținut că ar fi fost viciată în favoarea unor operatori privați, cu un prejudiciu important pentru stat.

În dosar apar și alte nume, inclusiv un funcționar din Ministerul Transporturilor, despre care au existat acuzații separate în spațiul public și în comunicări oficiale ale procurorilor, speță aflată, la rândul ei, în derulare.

Legăturile din dosar sunt însă mult mai adânci și întortocheate, ramificațiile din dosar apar duc spre un alt nume greu: Petre Neacșa, director în cadrul Direcției Economice a Ministerului Transporturilor.

Dosarul ARSVOM a fost deschis în 2021, când DNA a anunțat reținerea lui Daniel Manole pentru constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și luare de mită. Potrivit anchetatorilor, Manole ar fi coordonat un mecanism complex prin care procedurile de achiziție publică au fost adaptate astfel încât să favorizeze o anumită firmă, SC Suszi SRL, în detrimentul interesului public.

Suszi SRL este o firmă înființată în 1993, cu sediul în Constanța, specializată în comerțul cu ridicata și reprezentant exclusiv al unor producători europeni. Asociați și administratori ai firmei sunt Ogrinji Petru, Ogrinji Alina și Stănică Suszana. Firma a încheiat zeci de contracte cu instituții publice, printre care ARSVOM, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Garda de Coastă.

În legătură cu dosarul mai sunt judecați, pe lângă Manole, Ogrinji și Macovei și Valeriu Iorga (administratorul SC Blue Line SRL, o altă firmă acuzată de spălare de bani) și Cristian Antochi (administratorul SC Tehnorex International SRL, una dintre firmele acuzate de spălare de bani) Acesta din urmă a încercat un acord de recunoaștere a vinovăției, însă i s-a respins – dosarele celor doi fiind conexate în dosarul dosarul nr. 8340/118/2023, unde sunt judecați pentru fapte de corupție, având ca următor termen stabilit pe 13 ianuarie 2026.

Potrivit DNA, în perioada septembrie–noiembrie 2020, grupul din jurul conducerii ARSVOM ar fi urmărit achiziționarea, cu fraudarea legislației și la prețuri supraevaluate, a patru nave (trei de salvare și una de depoluare), în valoare de aproximativ 85.000.000 lei fără TVA.

Procurorii au subliniat un detaliu care, în logica acuzării, arată dezechilibrul contractual: ARSVOM ar fi fost obligată să plătească mai mult de jumătate din valoarea navelor ca avans, restul urmând să fie achitat la recepția finală.

În plus, DNA a arătat că societatea câștigătoare a licitației – SC SUSZI SRL – ar fi „mimat” construcția navelor, acestea fiind în realitate cumpărate la aproximativ jumătate de preț de la o companie din Estonia.

În aceeași descriere oficială, DNA a reținut că, pentru contribuția sa, Daniel Manole ar fi fost recompensat cu un procent de aproximativ 3%, adică în jur de 2.000.000 lei, din sumele plătite de ARSVOM către societatea care a livrat navele.

Recunoașterea vinovăției vine după ani de investigații, percheziții, audieri și dezvăluiri de presă și poate schimba radical cursul procesului, având potențialul de a deschide noi piste privind responsabilități politice și administrative la nivel înalt.

Daniel Manole a lucrat în ARSVOM din 1993 și, cu mici întreruperi, a fost director general în mai multe mandate succesive, încă din 1997. A fost demis în 2017, în urma unui incendiu la bordul remorcherului Hercules, dar a revenit ulterior în funcție.

În interviuri publice, Manole vorbea despre „continuitate nesperat de mare” și despre rolul vital al ARSVOM în salvarea vieților omenești pe mare.

În rapoartele de achiziții publice aferente anului 2020, au fost indicate patru nave, cu furnizorul menționat ca SUSZI SRL, iar valorile vehiculate public pentru fiecare achiziție au fost de ordinul zecilor de milioane de lei: o navă de depoluare și trei nave de salvare, cu contracte semnate în toamna anului 2020, la date diferite (29 septembrie și în noiembrie).

În spațiul public a apărut și informația că SUSZI SRL ar fi furnizat ARSVOM și în 2017 două nave, iar atunci se discuta despre proveniența din Estonia (șantierul Baltic Workboats), deși există șantiere navale și în România.

Potrivit comunicatelor DNA, contractele semnate de ARSVOM pentru cele patru nave conțineau clauze extrem de defavorabile instituției publice. Mai exact, ARSVOM era obligată să plătească mai mult de jumătate din valoarea navelor sub formă de avans, restul sumei urmând să fie achitat la recepția finală.

„În cele patru contracte încheiate sunt prevăzute clauze defavorabile achizitorului, în sensul că A.R.S.V.O.M. este obligată să plătească pentru cele patru nave mai mult de jumătate din valoarea lor, ca avans”, arăta DNA într-un comunicat oficial.

Procurorii susțin că firma câștigătoare a licitației ar fi mimat construcția navelor, acestea fiind, în realitate, achiziționate de la o societate comercială din Estonia, la un preț semnificativ mai mic.

„Societatea câștigătoare a licitației doar ar fi mimat construcția acelor nave, în realitate acestea fiind achiziționate la jumătate de preț de la o societate comercială din Estonia”, se arată în documentele DNA.

Valoarea contractelor era următoarea:
– o navă de depoluare – 21,7 milioane de lei;
– trei nave de salvare – 19,8 milioane lei, 20,8 milioane lei și 23,1 milioane lei.

Contractele au fost semnate în perioada septembrie–noiembrie 2020.

Un element extrem de sensibil este faptul că achiziția celor patru nave a necesitat o Hotărâre de Guvern, emisă în perioada Guvernului Grindeanu, pentru ca procedura să poată fi finalizată.

Potrivit relatărilor de presă de la acea vreme, fără această decizie politică, achiziția nu ar fi putut avea loc, ceea ce ridică întrebări serioase despre nivelul la care a fost susținut și protejat proiectul.

În legătură cu acest lucru, procurorii DNA Constanța l-au reținut la acea vreme pe Neacșa Petre, director al Direcției economice din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru luare de mită. Procurorii susțin că ARSVOM a cumpărat patru nave supra-evaluate cu circa 85.000.000 lei (fără TVA), iar Petre Neacșa ar fi primit 460.000 de lei de la unul dintre oamenii de afaceri, beneficiari ai contractelor de achiziție publică. În perioada septembrie 2020-mai 2021, directorul din Ministerul Transporturilor este acuzat că a primit banii respectivi pentru a asigura, prin intermediul Direcției pe care o conducea, fondurile necesare achiziționării respectivelor ambarcațiuni. În raportul de achiziţii publice pe 2020 al ARSVOM figurează achiziţia a patru nave, de la SC Suszi SRL care a furnizat şi în 2017 două nave agenţiei.

De-a lungul timpului, Neacșa s-a bucurat de susținerea lui Sorin Grindeanu care, în februarie 2017, îl numea secretar general în cadrul MT. Lanțul slăbiciunilor în cazul respectivei numiri a fost însă mult mai lung: Grindeanu, a primit la plic numirea lui Neacșa de la Răzvan Cuc (ca o paranteză, chiar astăzi, Răzvan Cuc a fost reținut de DNA! Fostul ministru al Transporturilor a fost audiat patru ore), iar acesta a fost “sfătuit” de șeful său de cabinet, Bogdan Mândrescu și de fostul ministru al Transporturilor, Dan Costescu. Însă dintre cei toți menționați, cel mai important capăt al lanțului era Felix Stroe, fost ministru al Transporturilor în guvernarea Tudose.

Omul de legătură dintre Felix Stroe și Neacșa a fost Bogdan Mândrescu, buzoian ca și Stroe. Ca o paranteză, însăși promovarea lui Mândrescu a fost o răsplată pentru sprijinul pe care acesta l-a dat organizației PSD Buzău, filială condusă chiar de Marcel Ciolacu, pe atunci președintele social-democraților. Iar prietenia Ciolacu-Stroe este și ea de notorietate. De Altfel, zilele trecute Felix Stroe, fost ministru al Transporturilor, a demisionat din funcția de președinte al Organizației Județene a PSD Constanța.

Revenind la Neacșa, directorul Direcției economice din cadrul Ministerului Transporturilor, dosarul a stat aproape doi ani în camera preliminară, iar Tribunalul București ceruse restituirea la DNA. Curtea de Apel a întors însă decizia din februarie 2023 a Tribunalului și a trimis dosarul în judecată. Următorul termen în dosar este stabilit pentru 14 ianuarie 2026.