Ce se întâmplă după demisia lui Iohannis?
Constituţia României menţionează că în cazul în care funcţia de preşedinte devine vacantă – fie prin demisie, deces sau demitere –, interimatul este asigurat, conform art. 98, alin. 1, de preşedintele Senatului sau de cel al Camerei Deputaţilor.
În acest scenariu, preşedintele interimar al ţării ar deveni Ilie Bolojan, care în prezent este preşedintele Senatului.
Din momentul în care funcţia de Preşedinte devine vacantă, Constituţia spune, la art. 97, că Executivul trebuie să organizeze alegeri pentru noul preşedinte în termen de 3 luni.
Până la alegerea unui nou şef de stat, preşedintele interimar preia atribuţiile constituţionale ale preşedintelui. Printre acestea, preşedintele care asigură interimatul reprezintă statul român pe plan intern şi internaţional, promulgă legi şi poate cere reexaminarea acestora, poate sesiza Curtea Constituţională în legătură cu constituţionalitatea legilor, poate numi şi revoca miniştri, la propunerea prim-ministrului şi îndeplineşte funcţia de comandant suprem al forţelor armate.
Cu toate acestea, preşedintele interimar NU poate să dizolve Parlamentul, nu poate iniţia un referendum şi nu poate numi un alt prim-ministru.
Alegerile prezidenţiale sunt programate pentru 4 şi 18 mai 2025. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 15 martie 2025.
