Cine vine să muncească în locul milioanelor de români care au părăsit țara

Circa 4 milioane de români de vârstă activă au luat calea Vestului în căutarea unui trai mai bun, lăsând în urmă un deficit uriaș de forță de muncă. Dacă Occidentul și-a stins nevoia importând forță de muncă din estul Europei, tot către Est suntem siliți să privim și noi. Iar criza de pe piața forței de muncă trebuie rezolvată urgent, altfel intrăm în colaps.

Criza de pe piața forței de muncă din România e tot mai mare. Și dacă nu vor fi găsite soluții urgente, nu doar dezvoltarea economică a țării va fi periclitată, dar, curând, nici bani care există la fondul de pensii nu vor mai fi. Generația “decrețeilor” se apropie de pensionare, iar sistemul aflat deja pe deficit de ani buni va intra pur și simplu în colaps.

O soluție de a face rost de forță de muncă care să contribuie la sistemul de asigurări este importul de muncitori din Asia. Aceștia vor să lucreze în România, sunt tineri, iar unu din trei și-ar dori să rămână mai mult la noi în țară. Cel puțin așa rezultă din studiul “Muncitorii din Asia – soluție pentru deficitul de forță de muncă din România”, realizat de Platforma de Migrație EWL și Centrul de Studii Est-Europene de la Universitatea din Varşovia.

Potrivit aceleiași surse, trei sferturi dintre muncitorii din sudul și sud-estul Asiei care lucrează în România sunt bărbați. O proporție semnificativă a respondenților provine din India (18%), Vietnam (17%), Bangladesh (16%), Pakistan (15%) și Nepal (14%). Aproape 40% din asiatici muncesc în construcții, 14% în servicii, iar 11% în logistică și transporturi, prestând aceeași muncă precum în țara de origine. Vârsta medie a lucrătorilor asiatici din România este de 27 de ani, iar cel mai mare grup – 60% – este format din persoane cu vârste între 26 și 35 de ani.

“Cu sprijinul potrivit din partea instituțiilor guvernamentale și al societății, ei se vor adapta pe termen lung la piața muncii din România. Acest lucru va avea un efect foarte pozitiv asupra dezvoltării economice a României”, declară Michalina Sielewicz, director de dezvoltare internațională la Platforma de Migrație EWL. Sondajul mai arată că unu din trei respondenți ar dori să rămână în România cel puțin 2 ani și 7% plănuiesc să se stabilească definitiv în țară.

Bariera lingvistică este una greu de trecut pentru acești lucrători, cu toate că 40% dintre ei susțin că vorbesc limba română de bază. “Sperăm ca rezultatele acestui studiu să ajute la o mai bună înțelegere a situației și să fie benefice pentru angajatorii români”, mai spune Michalina Sielewicz. Studiul a fost realizat în perioada 12-23 septembrie 2022 la București, Craiova și Cluj-Napoca cu participarea a 400 de cetățeni din sudul și sud-estul Asiei, aflați la muncă în România.

O analiză Bloomberg notează că nicio țară din UE nu și-a văzut forța de muncă redusă atât de mult precum România. De la aderarea la UE în 2007, am pierdut 11% din populație, ajunsă acum la 19,3 milioane. Muncitorii necalificați au constituit avangarda exodului din “țara care era una dintre cele mai sărace din UE în statele membre mai bogate cu slujbe mai bine plătite”, arată publicația, care subliniază că din România au plecat inclusiv oameni bine pregătiți, exodul creierelor continuând și astăzi.

Prin planul de redresare pandemică şi de la buget, România ar trebui să primească mai mult de 80 de miliarde de euro de la UE, dintre care o treime trebuie cheltuită în infrastructură, în următorii 5 ani. Autoritățile au nevoie de 500.000 de muncitori, pe care nu-i avem, astfel că riscul de a pierde bani e foarte mare.

Deficitul mare de forță de muncă existent în toate țările din estul Europei, mai notează analiza, este acoperit temporar de cei care fug de invazia rusă din Ucraina. Distrugerile provocate de războiul lui Putin a forțat milioane de oameni să-și părăsească țara. În România însă, puțini dintre ucrainenii aflați în tranzit au ales să rămână și să muncească. În Polonia însă s-au angajat peste 370.000, iar în Cehia 100.000. Tot bariera lingvistică pare să fie una dintre cauze, dar și salariile mici existente pe piața noastră, comparativ cu restul țărilor UE.

Cu toate acestea, pentru muncitorii din Asia piața pare să fie atractivă, mai notează publicația. Bloomberg dă exemplul unui nepalez de 24 de ani aflat la muncă în București care spune că este plătit cu 750 de euro pe lună pentru a izola clădiri, suficient cât să trimită lunar acasă 300 de euro pentru a-și întreține părinții și două surori mai mici.

Cel mai mare deficit de forță de muncă se înregistrează în construcții, agricultură, turism și alimentație publică. Potrivit lui Gheorghe Naghiu, președintele Patronatului Român, antreprenorii încercă să încheie contracte directe cu țările care prezintă garanții. “Este vorba despre cele care au bani și oameni calificați. Suntem în negocieri cu reprezentanți din zona chineză”, a spus Naghiu.