Cum poate fi mai eficient să produci la „capătul lumii“?
Colgate-Palmolive a închis fabricile din România din motive de „eficientizare“. Acum, detergentul de vase Axion e importat din Guatemala. Grupul raportează astăzi o marjă de profit de sub 4% în România, de patru ori mai mică decât când avea producţie locală.
Până în 2008, inclusiv, detergentul de vase Axion se realiza în România, la Braşov, în fabrica grupului Colgate Palmolive. Unitatea de producţie a fost închisă de gigantul american acum mai bine de 15 ani, ca urmare a unui plan de eficientizare.
Astăzi, în magazinele Lidl din România detergentul de vase Axion este la vânzare. Pe cutie stă scris însă „produs în Guatemala“. În acest context, se pune întrebarea cum poate fi mai eficient să produci la „capătul lumii“? Iar cifrele arată că, de fapt, nu e deloc mai eficient.
Gigantul american Colgate-Palmolive, ce deţine astăzi pe plan local doar activităţi de import şi distribuţie de produse de igienă orală şi de îngrijire personală ori a locuinţei, a obţinut în 2024, ultimul an pentru care există date publice, afaceri de 414 mil. lei, un nivel record, şi un profit net de 14,8 milioane de lei, arată datele publice.
Astfel, marja de profit a fost de doar 3,6%.
Spre comparaţie, în 2008, anul în care a fost anunţată închiderea fabricii, marja de profit era de aproape 16%, pentru a atinge un maxim în anul următor. În 2009, marja depăşea 22%.
Aşadar, businessul creşte, dar profitabilitatea nu. Ce fel de eficienţă e asta?
Fabrica din Braşov producea înainte de închidere pasta de dinţi Super Cristal, crema Norvea şi crema de ras Damaris, branduri destinate consumatorilor cu venituri mici şi medii. Tot la Braşov, americanii realizau, potrivit datelor oferite de companie la acea vreme, şi detergentul de vase Axion.
