Decizie majoră a Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru ONG-urile care apără în instanță spațiile verzi: Cheltuielile de judecată stabilite trebuie să fie rezonabile

Cheltuielile de judecată stabilite în litigiile de mediu trebuie să fie rezonabile și să țină cont de interesul general legat de protecția mediului, se arată într-o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pronunțată pe 11 ianuarie. Clarificările au fost cerute de Curtea de Apel Târgu‑Mureș într-un litigiu care vizează anularea autorizației de construire, a acordului de mediu și a PUZ-ului pentru depozitul de deșeuri de la Pojorâta, Pasul Mestecăniș. Procesul a fost intentat de Societatea Civilă Profesională de Avocați Plopeanu și Ionescu din Cluj. În cazul gropii de gunoi, Consiliul Județean Suceava a cerut localnicilor care au atacat proiectul cheltuieli de judecată de 280.000 lei și instanța a aprobat cererea.

Reamintim și faptul că în 2023, în București, Asociația Miliția Spirituală, care a cerut în instanță anularea acordului de mediu și autorizației de construire pentru turnurile One de la Hala Ford, din Floreasca, a fost dizolvată în instanță de dezvoltatorul imobiliar deoarece nu a putut să plătească cheltuielile de judecată. Dezvoltatorul imobiliar One Mircea Eliade Properties a obținut în instanță și dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul, pentru neplata cheltuielilor de judecată, stabilite în același litigiu. Decizia nu este însă definitivă.

Ce spune hotărârea CJUE?
„Articolul 9 alineatele (4) și (5) din Convenția privind accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 și aprobată în numele Comunității Europene prin Decizia 2005/370 a Consiliului, citit în lumina articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretat în sensul că, pentru a garanta respectarea cerinței ca procedurile jurisdicționale să nu fie exagerat de costisitoare, instanța chemată să se pronunțe cu privire la obligarea la plata cheltuielilor de judecată a unei părți care a căzut în pretenții într‑un litigiu în materie de mediu trebuie să țină seama de ansamblul împrejurărilor cauzei, inclusiv de interesul acestei părți și de interesul general legat de protecția mediului”, este decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene.

„Cu privire la fond, trebuie amintit că cerința ca procedurile jurisdicționale în materie de mediu să nu fie exagerat de costisitoare nu interzice nicidecum instanțelor naționale să pună cheltuielile de judecată în sarcina unui reclamant. Acest lucru reiese în mod explicit din articolul 3 alineatul (8) din Convenția de la Aarhus, care precizează că nu se aduce atingere puterii instanțelor naționale de a impune costuri rezonabile în cadrul procedurilor judiciare. (…) De asemenea, trebuie amintit că cerința conform căreia un proces nu trebuie să fie exagerat de costisitor se referă la ansamblul costurilor financiare ocazionate de participarea la procedura judiciară și că, în consecință, caracterul exagerat de costisitor trebuie apreciat global, ținând seama de toate costurile suportate de partea în cauză.
În acest cadru, trebuie să se țină seama atât de interesul persoanei care dorește să își apere drepturile, cât și de interesul general legat de protecția mediului. Prin urmare, această apreciere nu poate să fie realizată doar în raport cu situația economică a persoanei interesate, ci trebuie de asemenea să se sprijine pe o analiză obiectivă a cuantumului cheltuielilor de judecată, cu atât mai mult cu cât particularii și asociațiile sunt în mod firesc chemați să joace un rol activ în protecția mediului. Astfel, costul procedurilor nu trebuie nici să depășească capacitatea financiară a persoanei interesate și nici să fie, în orice caz, în mod obiectiv nerezonabil”, se mai arată în corpul deciziei.

Totul a pornit de la litigiul în care Societatea Civilă Profesională de Avocați Ionescu, Plopeanu și Stoia a cerut în instanță anularea acordului de mediu, a planului urbanistic zonal și a autorizației de construire a depozitului de deșeuri de la Pojorâta, pasul Mestecăniș. Acesta este unul dintre cele mai controversate proiecte din România ultimilor 20 de ani deoarece este o groapă de gunoi în vârf de munte, într-o zonă turistică superbă, și, culmea, finanțarea este din bani europeni nerabursabili.

Societatea de avocați a ajuns să atace proiectul în instanță după ce mai mulți locuitori din Pojorâta au pierdut în final procesul în care au atacat în instanță hotărârea de Consiliu Local prin care terenul pe care s-a construit depozitul de deșeuri a fost transferat de la Pojorâta la Consiliul Județean Suceava și oamenilor li s-au cerut cheltuieli de judecată de 280.000 lei.