Dosarul în care Cioroianu „a vândut-o” pe jurnalista Emilia Șercan a ajuns la final – S-a cerut sesizarea CCR în vreme ce parchetul a cerut condamnarea fostului demnitar

Dosarul în care directorul Bibliotecii Naționale a României, fostul ministru de Externe în perioada 2007-2008 Adrian Cioroianu a fost deferit justiției pentru divulgarea unei investigației a jurnalistei Emilia Șercan a ajuns la final, urmând ca Tribunalul București să stabilească în 6 mai o primă soluție în acest caz.

Concret, miercuri, a avut loc ultimul termen de judecată în dosarul în care ex-demnitarul Cioroianu a fost trimis în judecată pentru divulgarea de date nedestinate publicității.

El este judecat pentru că ar fi divulgat informații secrete de serviciu atunci când a anunțat public că jurnalista Emilia Șercan se documentează în realizarea unei investigații jurnalistice în cadrul instituției pe care o conducea la acea vreme.

Astfel, la termenul de miercuri al procesului, Cioroianu a cerut prin apărătorul său sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la articolul 304 alinaetul 1 din Codul penal, despre care a susținut că ar intra în contradicție cu Constituția.

„Divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice

(1) Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”, este articolul atacat de apărarea lui Cioroianu.

În replică atât avocatul jurnalistei cât și procurorul de ședință au cerut instanței respingerea sesizării CCR cu această excepție de neconstituționalitate.

Tot miercuri au avut loc și pledoariile finale în procesul fostului demnitar de la Externe, ocazie cu care apărarea acestuia a cerut achitarea în vreme ce parchetul a cerut condamnarea lui Cioroianu la o pedeapsă orientată între minimum special prevăzut de lșege și mediu.

Concret parchetul a arătat că Cioroianu a săvârșit în mod cert fapta pentru care a fost deferit justiției și că prin postarea informațiilor ce aveau caracter de secret de serviciu și care erau nepublice pe paginile de social-media a afectat demersul jurnalistic.

„Cerem tragerea la răspundere penală a inculpatului și stabilirea unei pedepse orientate între miniumum special prevăzut de lege și mediu conform art 83 Cod Penal. Stabiliți o pedeapsă cu amânarea aplicării pedepsei și cu un termen de supraveghere de 2 ani”, a cerut procurorul de ședință în fața instanței de judecată.

Totodată parchetul a cerut instanței să admită și acțiunea civilă a părții vătămate din dosar.

După finalizarea pledoariilor magistratul de caz a rămas în pronunțare și a stabilit emiterea primului verdict în acest caz pentru 6 mai. Decizia care se va lua la Tribunalul București nu este definitivă și poate fi atacată de părțile din dosar.

Dat pe mâna Justiției
Directorul Bibliotecii Naționale a României, Adrian Cioroianu, a fost deferit, recent, justiției, pentru o faptă de divulgarea a unor informații secrete de serviciu sau nepublice, după ce a divulgat public activitățile de documentare a unei jurnaliste.

Concret, potrivit datelor de pe portalul instanțelor de judecată, în 7 martie Tribunalul București a înregistrat dosarul pe numele lui Cioroianu, iar în cauză s-a constituit ca parte civilă și jurnalista a căror drepturi ar fi fost lezate.

Astfel, dosarul se află în prezent în faza camerei preliminare, urmând ca magistratul ce va analiza probele și felul de efectuare a urmăririi penale să stabilească dacă totul este conform legii iar dosarul poate intra în faza judecății pe fond.

La acest moment apărarea lui Cioroianu și partea civilă din dosar pot depune o serie de cereri și excepții, pot contesta modalitatea de obținere a probelor sau alte momente ale anchetei penale precum scrierea rechizitorului sau alte acte întocmite de către procurorul de caz.

Acuzația în cazul lui Cioroianu are legătură cu momentul la care acesta a divulgat public faptul că în incinta instituției pe care o conduce, Biblioteca Națională a României, se afla jurnalista care documenta la acel moment un potențial plagiat în lucrarea de doctorat al lui Mircea Geoană.

Mai precis, se pare, că această divulgare ar fi pornit de la o posibilă șicană după ce anterior expunerii public a informației de către Cioroianu, jurnalista a reclamat că în sălile Bibliotecii Naționale cititorii sunt nevoiți să stea cu gecile pe ei.

„În zona spaţiilor libere pentru lectură, de la parter, acolo unde mai ales studenţii obişnuiesc să înveţe sau să lucreze pentru diverse proiecte erau 16,6 grade. Temperatura se vede pe termometrul pe care l-am luat cu mine de acasă special ca să văd câte grade sunt în cea mai importantă bibliotecă din ţara asta”, scria pe contul personal de pe o platformă de socializare angajata din presă.

Directorul BNaR a făcut publice aceste informații într-un comentariu la o postare a analistului militar Hari Bucur-Marcu despre conflictul dintre cei doi.

„Cât despre doamna pe care o amintiți, e suficient să vă spun că a cerut la sală după ce solicitase o lucrare a lui Mircea Geoană, care i s-a dat, desigur cu acordul meu și în normele legii, doar că dânsa nu știu ce o fi citit, dar e clar că a descoperit în geantă și un termometru adus de acasă (premeditare? Lua temperatura candidaturii lui M. Geoană?), prilej cu care face poze de victimă și explică dânsa de ce nu sunt studenți în bibliotecă – asta pe 27 febr a.c, adică în a doua zi după vacanța studenților, răstimp în care tinerii erau în facultăți, să-și afle orarul”, a fost reacția presupus ilegală a fostului Ministru al Afacerilor externe și director al BNaR.