Guvernatorul ARBDD, despre caii din Delta Dunării: “Nu vor dispărea!”
Problema cailor trăiți în semisălbăticie în Delta Dunării a reapărut în spațiul public spre finalul anului trecut. Atunci, imagini cu o gabara încărcată cu cai ce venea din zona Dranov către Murighiol erau prezentate public. Soarta acelor cai, spuneau grupurile de inițiativă, era abatorul.
Recent, Prefectura Tulcea, alături de ANSVSA, ARBDD (Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării) și alte instituții au întocmit un Plan de măsuri cu privire la caii din deltă. Planul prevede, în primul rând, identificarea proprietarilor și a numărului de cabaline care pășunează în rezervație, identificarea cabalinelor prin deschiderea unor coduri de exploatație temporare, stabilirea destinației animalelor (agrement, rentă, tracțiune), stabilirea zonelor de pășunat și a efectivelor, îngrădirea unor zone strict protejate pentru împiedicarea accesului cailor, castrarea masculilor apți de reproducție, descurajarea comerțului ilegal de cabaline și altele.
Grupul de inițiativă “SOS Caii Deltei” susține că acesta este “planul perfect pentru exterminarea cailor sălbatici din Deltă” deoarece astfel de măsuri nu fac altceva decât să deschidă drumul către abator.
“Planul autorităților tulcene este de microcipare a cailor liberi, de întocmirea a actelor de identitate și de împărțire către orice doritor de cai. Nu doar că se spală pe mâini de responsabilitățile pe care le au în fișa postului, dar deschid larg poarta abatorului”, spun cei de la “SOS Caii Deltei”.
Gabriel Marinov, guvernatorul Deltei Dunării, a explicat că trebuie făcută o analiză din trei puncte de vedere a acestei probleme: modul în care rumegătoarele mari (caii și vacile) pot influența negativ anumite habitate (în special zonele strict protejate); angajamentul României privind problema eradicării anemiei infecțioase; controlul și evidența animalelor.
“Nu dispar caii din Delta Dunării. Trebuie să vorbim și de interesul turistic deosebit adus de aceste animale. Sunt deja zone consacrate cu cai ținuți în semisălbăticie”, spune Gabriel Marinov.
În Delta Dunării caii menținuți în stabulație liberă se împart în două categorii: cei care aparțin unor localnici, sunt microcipați și înregistrați și cei care nu sunt înregistrați, despre care ONG-urile spun că sunt cai sălbatici liberi, iar localnicii susțin că sunt ai lor “prin tradiție”, dar nu i-au înregistrat niciodată.
“De ce nu s-a intrat în legalitate până acum? Simplu. Neexistând subvenție, ca în cazul bovinelor, nu i-a interesat. Interesul apare doar atunci când vor să vândă animalele”, spune guvernatorul.
El explică faptul că planul privind identificarea proprietarilor va scoate la iveală și caii care nu au niciun stăpân, caii liberi din Delta Dunării, care vor putea fi monitorizați în continuare.
“Nu înțeleg de ce s-a dat o tentă peiorativă microcipării cailor din deltă. Doar dacă ar exista pretendenți care ar declara în fals se poate înțelege acest lucru. La Dranov, la acțiunea de înregistrare vor participa inclusiv polițiști”, adaugă Gabriel Marinov.
ARBDD, alături de Asociația ARCA, lucrează la un text normativ prin care se intenționează găsirea unor soluții clare de ținere a unei evidențe, controlarea efectivelor de cai și a deplasării acestora în zonele strict protejate.
“Unele arii strict protejate pot fi puternic deranjate de prezența lor. Alte zone reclamă benefică prezența cailor deoarece sunt multe plante ale căror semințe trebuie să treacă prin tubul digestiv al animalelor ca să continue ciclul natural”, mai spune guvernatorul.
Kuki Bărbuceanu, președintele Asociației ARCA, spune că pot fi proprietari, conform legii, doar cei care fac dovada provenienței animalului sau, în cel mai rău caz, fac dovada că animalul îi recunoaște și răspunde la comenzi. Altfel, vorbim despre cai liberi, fără stăpâni.
“Acolo există cutuma că, dacă a avut bunica cinci iepe, eu trebuie să am acum 100 de cai. Așa ceva nu există nicăieri în lume. Ca să dovedești că ai un cal trebuie să dovedești proveniența lui: s-a născut la tine în curte, ai un contract de vânzare-cumpărare etc. Nu poți să găsești un cal și să spui că-i al tău”, explică specialistul.
În plus, spune Kuki Bărbuceanu, la abator nu pot ajunge legal caii din deltă deoarece exemplarele care au mai mult de un an și nu au pașaport nu mai pot oferi garanția sanitar-veterinară pentru consum. Apoi, transportul autorizat al cailor sălbatici către abatoare este unul neprofitabil fiindcă într-un camion pot fi încărcați maximum patru.
“Propunerea noastră este ținerea sub control a numărului cailor prin metode agreate internațional – vaccinarea imuno-contraceptivă a iepelor care este o metodă reversibilă. În același timp trebuie făcute studii de impact al cailor asupra habitatului, studii care durează aproximativ trei ani. Deocamdată, nimeni nu poate spune că dăunează sau nu habitatul. Până atunci, numărul cailor trebuie ținut sub control”, susține Kuki Bărbuceanu.
De asemenea, el arată că localnicii ar trebui să conștientizeze că acești cai sălbatici pot să le aducă venituri importante din activitatea turistică.
“Localnicii ar trebui să înțeleagă că pot obține venituri bune din turism în loc să se expună prin încercarea de vânzare ilegală a cailor către abatoare”, spune Bărbuceanu.
Deocamdată, nimeni nu știe câți cai sunt în deltă. Săptămâna aceasta va începe numărarea lor prin survolarea întregii rezervații.