Guvernul a discutat în primă lectură proiectul privind supravegherea extinsă a entităților energetice, inclusiv a operațiunilor Lukoil din România
În ședința de Guvern care s-a încheiat, Executivul a avut pe ordinea de zi analizarea în primă lectură a unui proiect de Hotărâre ce prevede instituirea unei supravegheri extinse asupra unor entități din sectorul energetic. Proiectul include desemnarea unui supraveghetor și stabilirea unor măsuri necesare pentru monitorizarea strictă a acestor activități, fiind discutat în contextul actualizării cadrului național privind aplicarea sancțiunilor internaționale și al prelungirii termenelor stabilite de Statele Unite pentru tranzacțiile Lukoil la nivel global.
Executivul a analizat în primă lectură proiectul care vizează supravegherea extinsă aplicată afacerilor Lukoil din România, inclusiv stabilirea unui supraveghetor și a măsurilor pentru derularea eficientă a acestui proces.
Proiectul a ajuns pe agenda Guvernului după actualizarea cadrului național de aplicare a sancțiunilor internaționale prin OUG adoptată pe 2 decembrie, ordonanță pusă în transparență de Ministerul Afacerilor Externe, potrivit Mediafax.
Analiza vine în urma deciziei Statelor Unite de a prelungi termenul-limită pentru finalizarea vânzării activelor externe ale Lukoil, inițial stabilit pentru 13 decembrie, până la 17 ianuarie, precum și a amânării până la 29 aprilie a termenului până la care benzinăriile Lukoil din afara Rusiei sunt exceptate de la aplicarea sancțiunilor.
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a explicat pe 4 decembrie implicațiile deciziei americane.
Ea a subliniat că aceasta „asigură timp pentru a proteja locurile de muncă și securitatea energetică şi păstrează interdicțiile de transferuri spre Rusia”.
Totodată, oficialul român a arătat că măsura aduce stabilitate, deoarece benzinăriile pot continua să funcționeze legal, să achite salarii și să își asigure stocuri până în aprilie 2026, permițând în același timp „un exit ordonat”, întrucât vânzarea sau lichidarea operațiunilor este permisă.
Actul normativ adoptat recent modifică OUG 202/2008, permițând Guvernului României să instituie instrumente de supraveghere specială și măsuri corective în cazul sancțiunilor internaționale, inclusiv pentru cele ale ONU sau ale partenerilor strategici.
Astfel, aria de aplicare a ordonanței se extinde pentru a include situațiile în care sancțiunile altor state produc efecte economice semnificative pe teritoriul României.
Potrivit Executivului, în situațiile în care sancțiunile internaționale afectează economia națională sau sectoare cheie, ministerul de resort poate propune instituirea supravegherii speciale și desemnarea unui supraveghetor. Măsura este revocată atunci când circumstanțele care au justificat-o nu mai sunt valabile.
Guvernul precizează că scopul este dublu: împiedicarea alimentării financiare a Federației Ruse în contextul conflictului din Ucraina și reducerea efectelor imediate asupra economiei României.
„Opțiunile pentru activarea supravegherii speciale sunt la cererea companiei sau din oficiu, în baza deciziei Guvernului României, cu avizul CSAT”, a decis Executivul.
Premierul Ilie Bolojan anunțase anterior că noul mecanism este în stadiu avansat.
„Există un act normativ pe care luni îl vom publica în transparență, care este într-o fază avansată, prin care România își stabilește un mecanism de sancțiuni care completează actualul cadru și ne permite să punem sancțiuni doar pentru deciziile adoptate de țările UE, astfel încât săptămâna viitoare acesta să fie adoptat.
Funcție de evoluția situației vom decide în luna decembrie dacă acest mecanism va fi activat sau nu. Activarea trebuie să țină cont de realitățile din piață”, a spus premierul.
La finalul lunii octombrie, Lukoil anunțase intenția de a-și vinde activele din străinătate ca urmare a includerii companiei și a filialelor sale pe lista sancțiunilor impuse de Statele Unite. Reuters nota că aceasta este cea mai amplă mișcare de acest fel făcută până în prezent de o companie rusă.
Lukoil operează în peste 30 de țări și este un actor major în piețele europene și internaționale, România fiind una dintre cele mai importante din Europa de Sud-Est.
În România, Lukoil International GmbH controlează Lukoil Lubricants East Europe SRL, producător de lubrifianți cu o fabrică la Ploiești ce are o capacitate de 40.000 de tone anual și produce peste 300 de sortimente.
Compania a raportat anul trecut un profit net de 1,19 milioane de lei, afaceri de peste 133 milioane lei și datorii de 75 milioane lei, având 73 de angajați.
Alte active majore ale grupului includ rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării, un trader de gaze – Sustainable Energy Supply North SRL – și o participație de aproape 78% într-o concesiune offshore de gaze naturale.
LUKOIL ROMANIA SRL, specializată în comerțul cu amănuntul al carburanților, a înregistrat în 2024 o cifră de afaceri de 11,16 miliarde lei, pierderi de peste 145 milioane lei și 2.023 de angajați.
PETROTEL LUKOIL SA a raportat în 2023 afaceri de 1,89 miliarde lei, profit de 62,8 milioane lei și 542 de angajați.
Sustainable Energy Supply North SRL a avut în 2024 o cifră de afaceri de 118,5 milioane lei, fără profit, cu 6 angajați.
Orice tranzacție privind activele Lukoil din România trebuie notificată Comisiei de Examinare a Investițiilor Străine Directe și Consiliului Concurenței. Președintele Consiliului, Bogdan Chirițoiu, a declarat vineri că nu există deocamdată nicio notificare privind o potențială tranzacție.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat pe 25 noiembrie că trei companii și-au exprimat public interesul de a cumpăra rafinăria Petrotel Ploiești și rețeaua de benzinării.
Oficialii OMV au transmis poziția oficială a grupului în legătură cu eventualul interes pentru preluarea activelor Lukoil din România sau din alte piețe afectate de sancțiunile americane.
Ordonanța de urgență detaliază contextul adoptării legislației – respectiv situația generată de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a condus la adoptarea, atât de Uniunea Europeană, cât și de partenerii strategici ai României a celor mai complexe sancțiuni internaționale la adresa Federației Ruse – și condițiile care trebuie îndeplinite pentru a hotărî instituirea supravegherii extinse.
