Încălzirea globală schimbă geografia: topirea unui gheţar din Alpi mută graniţa dintre Elveţia şi Italia

Un gheţar care se topeşte în Alpi a deplasat graniţa dintre Elveţia şi Italia, punând în discuţie locaţia unui refugiu montan italian.

Linia de demarcaţie se află de-a lungul unei diviziuni de drenaj, punctul în care apa de topire se va scurge de o parte şi de alta a muntelui, către o ţară sau alta.

Dar retragerea gheţarului Theodul înseamnă că bazinul hidrografic s-a strecurat spre Rifugio Guide del Cervino, un refugiu pentru vizitatori în apropierea vârfului Testa Grigia, de 3.480 de metri, şi trece treptat pe sub clădire, potrivit The Guardian.

La o vizită recentă la restaurantul refugiului, Frederic, un turist de 59 de ani, a întrebat: “Deci, suntem în Elveţia?”. A fost o întrebare care merita să fie pusă. Răspunsul a fost subiectul unor negocieri diplomatice care au început în 2018 şi s-au încheiat cu un compromis anul trecut, dar detaliile rămân secrete.

Când refugiul a fost construit pe o stâncă în 1984, cele 40 de paturi şi mesele lungi din lemn se aflau în întregime pe teritoriul italian. Dar acum două treimi din adăpost, inclusiv majoritatea paturilor şi restaurantul, se află, din punct de vedere tehnic, cocoţate în sudul Elveţiei.

Problema a ajuns în prim-plan deoarece zona, care se bazează pe turism, este situată în vârful uneia dintre cele mai mari staţiuni de schi din lume, cu o nouă dezvoltare majoră, inclusiv o staţie de telecabină, în curs de construcţie la câţiva metri distanţă.

Un acord a fost negociat la Florenţa în noiembrie 2021, dar rezultatul va fi dezvăluit doar după ce va fi aprobat de guvernul elveţian, ceea ce nu se va întâmpla înainte de 2023.

“Am fost de acord să împărţim diferenţa” , a declarat Alain Wicht, oficialul-şef de frontieră al agenţiei naţionale de cartografiere a Elveţiei, Swisstopo.

Printre atribuţiile sale se numără şi supravegherea celor 7.000 de borne de frontieră de-a lungul celor 1.935 km de graniţă dintre Elveţia, ţară fără ieşire la mare, şi Austria, Franţa, Germania, Italia şi Liechtenstein.

Wicht a participat la negocieri, unde ambele părţi au făcut concesii pentru a găsi o soluţie. “Chiar dacă niciuna dintre părţi nu a ieşit învingătoare, cel puţin nimeni nu a pierdut”, a declarat el.

Acolo unde graniţa italo-elveţiană traversează gheţarii alpini, frontiera urmează linia de demarcaţie. Dar gheţarul Theodul a pierdut aproape un sfert din masa sa între 1973 şi 2010. Acest lucru a expus roca de dedesubt la gheaţă, modificând linia de desecare şi forţând cei doi vecini să redeseneze o porţiune de aproximativ 100 de metri de graniţă.

Wicht a declarat că astfel de ajustări sunt frecvente şi că, în general, sunt rezolvate prin compararea măsurătorilor efectuate de topografii din ţările de frontieră, fără implicarea politicienilor.

“Ne certăm pentru un teritoriu care nu valorează prea mult”, a spus el. Dar el a adăugat că acesta “este singurul loc în care am avut brusc o clădire implicată”, ceea ce a dat “valoare economică” terenului.

Omologii săi italieni au refuzat să comenteze “din cauza situaţiei internaţionale complexe”.

Jean-Philippe Amstein, un fost şef al Swisstopo, a declarat că astfel de litigii se rezolvă de obicei prin schimbul de parcele de teren cu suprafaţă şi valoare echivalente. În acest caz, “Elveţia nu este interesată să obţină o bucată de gheţar”, a spus el, iar “italienii nu sunt în măsură să compenseze pierderea suprafeţei elveţiene”.

În timp ce rezultatul rămâne secret, îngrijitorul refugiului, Lucio Trucco, în vârstă de 51 de ani, a fost informat că acesta va rămâne pe teritoriul italian. “Refugiul rămâne italian pentru că noi am fost întotdeauna italieni”, a declarat el. “Meniul este italian, vinul este italian, iar taxele sunt italiene”.

Anii de negocieri au întârziat renovarea refugiului, satele de o parte şi de alta a graniţei nu au fost în măsură să elibereze o autorizaţie de construcţie. Prin urmare, lucrările nu vor fi finalizate la timp pentru deschiderea programată a unei noi telecabine care urcă pe partea italiană a muntelui Klein Matterhorn la sfârşitul anului 2023. Pantele sunt accesibile doar din staţiunea de schi elveţiană Zermatt.

Deocamdată, pe hărţile Swisstopo, banda roz solidă a frontierei elveţiene rămâne o linie punctată atunci când trece pe lângă refugiu.