Marile proiecte nucleare ale României, negocieri foarte dure: SUA și Canada se lasă greu la acordarea de credite, Comisia Europeană nu vrea să aprobe un ajutor de stat

Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, poartă negocieri foarte dure pentru asigurarea finanțării principalelor sale proiecte de investiții, retehnologizarea unității 1 și construirea reactoarelor 3 și 4 ale centralei.

Într-un document al companiei sunt evidențiate ″atitudinea inflexibilă″ a băncilor de stat EximUS din SUA și Export Development Canada (EDC), agențiile de credit de export ale celor 2 țări, la negocierea contractării de finanțări pentru unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, precum și ″numeroasele prevederi care au caracter obligatoriu pentru aceste instituții″.

″Negocierile acestor contracte au inceput în luna decembrie 2024, ele fiind reluate în luna noiembrie 2025, ca urmare a încheierii contractului cu sindicatul condus de JP Morgan, în vederea alinierii acestor contracte la standardul respectiv, din punct de vedere al obligațiilor asumate de SNN″, scrie în document.

SNN a anunțat în septembrie anul trecut semnarea a două contracte de credit cu sindicate bancare conduse de subsidiara din Germania a gigantului financiar american JP Morgan, în valoare totală de 620 milioane euro, banii fiind destinați retehnologizării și extinderii centralei Cernavodă.

Se mai menționează că s-a discutat inclusiv despre un potențial ajutor de stat, care să reprezinte condiție suspensivă pentru intrarea în vigoare a contractului de credit cu instituțiile financiare ale statelor american și canadian.

În privința proiectului retehnologizării unității 1 (RTH U1), documentul spune că SNN negociază în prezent cu Ministerul Energiei și cu Comisia Europeană accesarea unui grant din Fondul de Modernizare.

″(…) întrucât Comisia Europeana nu a fost de acord cu emiterea acestuia, SNN a solicitat (…) emiterea unor opinii juridice care să dezvolte argumentele pentru care proiectul ante-menționat este eligibil pentru finanțare din Fondul de Modernizare, iar aceste discuții sunt în curs (…).

(…) termenul estimat pentru emiterea deciziei de ajutor de stat este decembrie 2026, iar grantul din Fondul de Modernizare este una dintre măsurile de ajutor de stat pentru proiectul RTH U1 (…). (…) eșecul accesării grantului din Fondului de Modernizare va determina creșterea prețului de exercitare din contractul CfD (contractul pentru diferență, adică unul dintre mecanismele de sprijin acceptate, de principiu, de către Comisia Europeană)″, scrie în document.

Sursa citată explică și motivul pentru care, anul trecut, Nuclearelectrica a început să pregătească încheierea unor contracte angro de vânzare-cumpărare de energie electrică pe termen foarte lung, de până la 20 de ani.

În document se spune că aceste contracte, pentru care discuțiile au început în august 2025, reprezintă un ″mecanism necesar pentru garantarea finanțărilor aferente proiectului RTH U1, (…) fiind o alternativă la schema de ajutor de stat pentru sprijinul proiectului RTH U1″.

Lucrările de retehnologizare a unității 1 de la Cernavodă au fost inaugurate oficial în toamna anului trecut, în prezența președintelui Nicușor Dan. Investiția are o valoare totală estimată de peste 3,5 miliarde euro plus TVA.

În privința construirii reactoarelor 3 și 4, costul total este estimat la circa 7 miliarde euro.

″(…) în cazul tuturor proiectelor de investiții anterior menționate, s-a ajuns în etapa în care se pune problema asigurării finanțării pe termen lung a acestor investiții (finanțarea construcției și punerii în funcțiune), precum și problematica obținerii acordului Comisiei Europene pentru măsurile de ajutor de stat care vor trebui, în mod obligatoriu, puse în operă, întrucât, fără astfel de măsuri de sprijin, finanțarea acestor investiții nu este posibilă″, se mai menționează în document.