Ovidiu Tender scapă de condamnare, după ce Curtea de Apel București a statuat „dezincriminarea abuzului în serviciu”

Omul de afaceri Ovidiu Tender este printre primii beneficiari ai modificărilor Codului Penal de anul trecut. Milionarul își ia toate bunurile înapoi, iar statul rămâne cu paguba.

Lovitură de teatru a omului de afaceri Ovidiu Tender, care scapă de o condamnare pentru instigare la abuz în serviciu. Curtea de Apel București a desființat sentința de condamnare a milionarului timișorean, a ridicat toate sechestrele și a dispus încetarea tuturor formelor de executare silită din partea statului român, pentru recuperarea prejudiciului de peste 30 de milioane de euro din dosarul RAFO-CAROM. Ovidiu Tender era considerat un apropiat al serviciilor secrete, la începutul anilor 2000.

Povestea amnistiei (înlăturarea răspunderii penale) și grațierii (înlăturarea executării pedepsei), cei doi elefanți din încăpere invocați de președintele Iohannis la o ședință de guvern din 2017, a căpătat o formă nouă sub conducere liberală. Mult mai discret, PNL a încercat să găsească o soluție care să lase DNA-ul fără obiectul muncii, dar să nu stârnească nici prea multe nemulțumiri. Pentru că nu le-a ieșit varianta cu pragul pentru abuz în serviciu, liberalii au găsit o nouă variantă: să modifice codul penal, invocând o decizie a CCR veche de șapte ani.

În noua formulă, abuzul în serviciu se definește ca „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege”, cauzând un prejudiciu.

În veche formulă, abuzul în serviciu reprezenta „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice”.

Cu toate că diferența nu pare una majoră, ea lasă loc la interpretări, în condițiile în care mii de dosare DNA sunt construite în jurul acuzațiilor de trafic de influență. Acum, nu mai este suficient să se demonstreze că autorul faptei a acționat cu rea-credință, cauzând o pagubă a unor interese legitime, ci că prin comiterea faptei a încălcat un act normativ.

Această mică nuanță va costa statul român peste 30 de milioane de euro, și asta doar în dosarul RAFO-CAROM. Marți, 23 iulie 2024, Curtea de Apel București a admis contestația la executare a lui Ovidiu Tender (intervenirea unei legi penale noi sau a unei decizii a Curții Constituționale) și a anulat condamnarea din dosarul RAFO-CAROM, dispusă în anul 2014. În acest caz, Tender fusese condamnat la 12 ani și 7 luni de închisoare, însă a fost eliberat condiționat în anul 2019.

Marea miză o reprezenta, însă, bunurile de zeci de milioane de euro, puse sub sechestru de autorități pe care statul român nu a putut să le valorifice decât în mică măsură. Potrivit Centrului de Investigații Media, la sfârșitul anului 2021, ANAF recuperase puțin peste 1% din prejudiciul total de 65 de milioane de euro, din dosarul RAFO-CAROM.

Decizia Curții de Apel București este una cu adevărat importantă, pentru că aduce cu ea câteva premiere în justiție. Una dintre acestea statuează negru pe alb „dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu”, o formulare atribuită prin interpretare Curții Constituționale, de care însă inclusiv guvernanții s-au ferit cât au putut înainte de modificarea Codului Penal.

O altă noutate este modul în care instanța se raportează la noua legislație, în cazul unui dosar care a avut sentința în urmă cu opt ani. Mai exact, lui Tender i s-a admis cererea de anulare a Mandatului de Executare a Pedepsei cu Închisoarea (MEPI), a pedepselor complementare, a măsurii de siguranță a confiscării speciale și a tuturor actelor de executare silită subsecvente, în legătură cu infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu.

Pentru infracțiunile de constituire de grup organizat, spălare de bani și înșelăciune, pentru care Tender a mai fost condamnat în 2014, Curtea de Apel București a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, la instanța de fond.

Soluția pe scurt a Curții de Apel București: „Admite contestația declarată de contestatorul TENDER OVIDIU LUCIAN împotriva sentinței penale nr. 424/f/03.04.2024, pronunțate de Tribunalul București – Secția I penală în dosarul penal nr. 37020/3/2023.

Desfiinţează sentința contestată şi rejudecând în fond:

1. În temeiul art. 595 alin.1 C.pr.pen. raportat la art. 4 teza a II-a C. pen., constată dezincriminată infracţiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 297 C.pen. cu referire la art.309 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.1 C.pen. şi art. 5 C.pen. şi implicit infracţiunea de instigare la abuz în serviciu prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 297 C.pen. cu referire la art. 309 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.1 C.pen. şi art. 5 C.pen., pentru care contestatorul TENDER OVIDIU LUCIAN a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 2858/16.12.2014 a Tribunalului Bucureşti, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 862/A/08.06.2015 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, în dosarul nr. 8726/3/2006 (1332/2015) şi în consecinţă:

• Constată executată pedeapsa principală de 6 ani şi 9 luni închisoare aplicată contestatorului pentru infracţiunea de instigare la abuz în serviciu prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 297 C.pen. cu referire la art. 309 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.1 C.pen., art. 36 alin. 1 C.pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 5 C.pen., precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g şi k C.pen.
• Încetează executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g şi k C.pen., dispusă pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei principale aplicate, stabilite pe lângă pedeapsa principală de 6 ani şi 9 luni închisoare aplicată contestatorului pentru infracţiunea de instigare la abuz în serviciu, ca urmare a constatării dezincriminării infracţiunii de instigare la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în formă continuată.
• Încetează executarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale, dispuse faţă de contestator până la concurenţa sumei de 162.993.336,8 lei, la care se adaugă majorările şi penalităţile aferente calculate potrivit sentinţei penale nr. 2858/16.12.2014 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală, definitivă prin decizia penală nr. 862/A din data de 08.06.2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală în dosarul nr.28726./3/2006, şi drept consecinţă:
  Ridică măsurile asigurătorii instituite până la concurenţa sumei de 162.993.336,8 lei, asupra bunurilor contestatorului;
• Încetează actele de executare silită cu privire la bunurile care, prin efectul confiscării speciale, nu au trecut în patrimoniul statului, la data prezentei decizii penale;
• Încetează toate interdicţiile, incapacităţile şi decăderile ce rezultă din condamnarea contestatorului TENDER OVIDIU LUCIAN dispusă prin sentinţa penală nr. 2858/16.12.2014 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală, definitivă prin decizia penală nr. 862/A din data de 08.06.2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală în dosarul nr.28726./3/2006, cu privire la infracţiunea de instigare la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, pentru care s-a constatat dezincriminarea.

1. Trimite cauza spre rejudecare la instanţa de fond, Tribunalul Bucureşti, în vederea analizării cererilor contestatorului privind infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat, spălare de bani şi înşelăciune, pentru care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 2858/16.12.2014 a Tribunalului Bucureşti, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 862/A/08.06.2015 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, în dosarul nr. 8726/3/2006 (1332/2015). În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea căii de atac rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată prin punerea la dispoziţie, prin mijlocirea grefei instanței, azi, 23.07.2024.”

Ovidiu Tender este considerat unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri români, cu o avere care, în urmă cu un deceniu, se ridica la peste 850 de milioane de euro. În 2016, numele lui Tender apărea într-un studiu al Comisiei Europene pe tema exploatărilor de pământuri din țările extracomunitare ca fiind singurul est-european care deține terenuri în Africa (130.000 de hectare).

În dosarul RAFO-CAROM, Ovidiu Tender a fost condamnat alături de Marian Iancu, fostul patron al clubului Poli Timișoara, cei doi fiind acuzați că au preluat ilegal controlul platformei Carom Onești, pe care au prejudiciat-o de 1.400 de miliarde de lei vechi.

Dosarul a fost unul dintre cele mai mari, ca întindere a prejudiciului, fiind instrumentat de DIICOT, în frunte cu Alina Bica (condamnată ulterior pentru favorizarea infractorului Ovidiu Tender). De-a lungul ultimilor ani, ANAF a încercat să scoată la licitație mai multe bunuri ale omului de afaceri, de la imobile, terenuri, la mașini și chiar avioane. O bună parte din aceste bunuri se aflau într-o stare avansată de degradare, motiv pentru care Fiscul nu a obținut sumele pe care le viza.

În octombrie 2023, tot Curtea de Apel București a „iertat” compania Tender SA de plata despăgubirilor de 162 de milioane de lei, în dosarul RAFO-CAROM, ridicând sechestrul asupra bunurilor companiei.

După ieșirea din închisoare, Ovidiu Tender a continuat să facă bani frumoși din tranzacții imobiliare. În anul 2021, Tender a fost la un pas să vândă terenul fostei uzine Vulcan, din sudul Bucureștiului, pentru 35 de milioane de euro. Până la urmă, omul de afaceri s-a răzgândit și a anunțat că pregătește un proiect cu sute de apartamente în zona Petrom City, în nordul Capitalei.