Primul impas al colaborării electorale PSD-PNL: europarlamentarele

Europarlamentarele din iunie sunt primele alegeri din 2024, dar și momentul cel mai dificil pentru o alianță PSD-PNL, acest aspect fiind recunoscut oficial de numărul doi din PSD, Sorin Grindeanu.

Liderii PNL și PSD discută în spatele ușilor închise despre posibile colaborări electorale în anul 2024, însă când încep să ia la bani mărunți fiecare rând, apar și primele probleme.

Iar dificultățile unei colaborări se ivesc de la primele alegeri, adică europarlamentarele care ar trebui să fie pe 9 iunie 2024. Un argument contra colaborării electorale la europarlamentare a fost dat chiar de numărul doi din PSD, Sorin Grindeanu (prim-vicepreședinte al social-democraților și ministru al Transporturilor).

“În acest moment nu cred – dar e părerea mea de prim-vicepreşedinte PSD –, eu cred că astăzi, când vorbim, nu există argumente să faci liste comune (…) Eu cred că fiecare dintre noi, şi PSD, şi PNL, fiind cele mai mari partide din România, având cea mai mare pondere în Parlament, astăzi, când vorbim, cred că e corect să candidăm pe liste separate, mai ales dacă vorbim de europarlamentare, când vorbim de familii europene diferite”, a afirmat Sorin Grindeanu.

Grindeanu nu a detaliat problema legată de apartenența familiilor politice, dar mai ales la nivel de PPE (popularii europeni din care fac parte și cei din PNL) există o îngrijorare privind numărul de mandate pe care le-ar putea obține în 2024, pentru că sunt emoții că nu ar mai avea suficiente pentru a fi primii la tragerea funcțiilor. Mai precis, să poată fi cei care aleg șefia Comisiei Europene, cea mai importantă funcție. Plecând de la ponderea mandatelor din Parlamentul European, principalele forțe împart în primul rând funcțiile de top: șefia Comisiei Europene, șefia Parlamentului European și poziția de Înalt Reprezentant al Comisiei Europene pentru Politică Externă. Prin urmare, între familiile politice e o competiție directă pentru accesul la resurse.

Al doilea set de argumente e cel legat de forța fiecărui partid în parte. Pentru că de la sondaj la sondaj diferă abordarea privind împărțirea locurilor. Mai precis, surse social-democrate susțin că un raport echitabil, la cum arată situația în prezent, e de un loc pentru un liberal la două pentru cei din PSD. În schimb, liberalii văd mai degrabă o împărțire care să fie de doi candidați PNL la trei candidați social-democrați.

În prezent, atât la PSD, dar mai ales la PNL, este o mare vânzoleală privind obținerea unui loc eligibil. Însă la nivel de relevanță la Bruxelles și Strasbourg, prin dosarele pe care le conduc, eurodeputații pot fi numărați pe degetele de la o mână. La PSD, Victor Negrescu și Dan Nica sunt prezenți și cu influență în grup, în timp ce la liberali contează mai ales Siegfried Mureșan (responsabil de pregătirea bugetului UE pentru 2024), Rareș Bogdan (șef de delegație) și Marian Jean Marinescu (om de bază pe problematica de transport). Ultimul însă aproape sigur nu va mai prinde loc eligibil, susțin surse la vârful PNL.

Europarlamentarele vor fi un test și pentru coeziunea partidelor. Mai ales la nivelul PSD e așteptată schimbarea conducerii după alegerile din iunie 2024, în condițiile în care PNL se zbate să obțină 20%, departe de cele 27% din 2019. Cele mai bune pronosticuri sunt de 20%-21%, în timp ce pesimiștii din PNL văd mai degrabă un scor în jur de 15%.

PNL a mai avut procente mici la europarlamentare. În 2014, fostul președintele liberal Crin Antonescu a anunțat că-și dă demisia dacă partidul obține sub 20%. A obținut 15%, iar Crin Antonescu a făcut pasul în spate. Momentul venea la scurt timp după ce PNL părăsea guvernarea alături de PSD și Partidul Conservator. După eșecul de la europarlamentare, PNL și PDL au ajuns să bată palma pentru un proiect comun, fiind realizată o alianță între cele două formațiuni, pentru a deveni o contrapondere a PSD, la acel moment aflat la aproape 40% (de altfel, la europarlamentarele din 2014, PSD a obținut 37,6%).

Pe de altă parte, PSD cu greu ar putea să obțină un scor mai slab ca în 2019 la europarlamentare. În urmă cu patru ani, social-democrații erau într-o perioadă grea, cu un electorat ostil lui Liviu Dragnea, care la doar după o zi după alegeri urma să afle dacă merge la închisoare. PSD a obținut 22,5%, fiind cu 0,14% în fața USR. Era cel mai prost rezultat pe care îl avea PSD de când în România erau organizate alegeri europarlamentare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *