Puterea fuge de tranșarea reformei pensiilor speciale. Prima modificare, în sens invers cu scopul din PNRR

Coaliția nu face niciun pas în față cu tranșarea pensiilor speciale, proiectul de lege fiind încă blocat la comisiile parlamentare, deși Puterea ar trebui să grăbească ritmul, mai ales că este în întârziere față de calendarul asumat la Bruxelles.

Comisia de buget-finanțe s-a reunit marți pentru a dezbate reforma pensiilor speciale, plecând de la clarificările pe care le așteptau de la mai multe ministere, însă detaliile esențiale erau așteptate de la Finanțe (minister condus de Adrian Câciu) și Muncă (minister condus de Marius Budăi), ultima instituție fiind și cea responsabilă de forma care a ajuns de la Guvern la Parlament.

Odată cu clarificările cerute în urmă cu două săptămâni, era așteptată prezența fizică a celor doi miniștri. Cei doi demnitari nu s-au prezentat, fiind trimiși doi secretari de stat, adică Daniela Pescaru (Ministerul Finanțelor) și Marius Stanciu (Ministerul Muncii). Din partea Ministerului Muncii fuseseră cerute date privind cuantumul diminuărilor pensiilor speciale pe fiecare dintre grupurile socio-profesionale la care face referire proiectul de lege privind pensiile speciale. Instituția nu a trimis date și nici secretarul de stat nu a putut înainta vreo cifră. Toate argumentele sale legate de proiectul de lege au avut un numitor comun: mai întâi e așteptat raportul final al Băncii Mondiale (instituția care a oferit consultanță Guvernului pentru această reformă), apoi se poate pronunța. “Am înțeles că Banca Mondială ne va spune dacă sunt îndeplinite sau nu condițiile din PNRR”, a subliniat, în ajutorul secretarului de stat, senatorul PSD Eugen Dogariu.

Remarca a inflamat spiritele. “Care mai e rolul Guvernului dacă Banca Mondială formulează o părere pentru Comisia Europeană?”, a întrebat, retoric, Alexandru Nazare, fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cîțu. De altfel, acesta și președintele Comisiei, Nicolae Neagu, au solicitat, din nou, venirea lui Budăi și Câciu la dezbateri.

La rândul său, Daniela Pescaru nu a oferit un impact bugetar al adoptării acestei inițiative “pentru că legea este pe viitor, categoriile de beneficiari care urmează să intre în pensie”. Cu toate acestea, contribuția statului s-ar diminua pe viitor cu 32%, potrivit evaluării sale. Un aspect important menționat de Pescaru a fost faptul că nu se va face o recalculare a pensiilor speciale, amintind că un drept câștigat, cum e cazul unei valori a pensiei, nu poate fi diminuat. În comunicatul Ministerului Muncii de la finalul lunii decembrie, dar și în forma actuală a proiectului de lege, au fost precizări privind recalcularea unor pensii aflate în plată, ceea ce atât CSM, cât și Consiliul Legislativ au arătat că ar avea potențial de neconstituționalitate.

Problema lipsei impactului bugetar a fost văzută esențială de Nicolae Neagă, care a subliniat că fără a avea toate cifrele nici măcar nu pot aproba sau nu amendamente care ar aduce schimbări de ordin economic, pentru că nu ar ști ce ar însemna aplicarea unor asemenea modificări. Prin urmare, dată fiind lipsa datelor de la cele două ministere-cheie, la propunerea lui Neagu comisia a amânat discuțiile pentru încă două săptămâni. Dacă până pe 31 martie nu e agreată o formă a proiectului, acesta ar fi adoptat tacit. Însă problema e că deja Guvernul e în întârziere cu proiectul de lege. Conform calendarului asumat prin PNRR în fața Comisiei Europene, proiectul de lege trebuia să fie adoptat de Parlament până la 31 decembrie, iar în lunile de la începutul lui 2023 să fie făcute ultimele retușuri, dacă Bruxelles-ul avea anumite sugestii. Reforma pensiilor speciale face parte din obiectivele care compun cererea de plată numărul trei care ar trebui să fie trimisă în lunile mai-iunie, în funcție de modul cum rezolvă Puterea problema acestui proiect de lege.

Budăi și Câciu nu au avut timp să ajungă în Parlament, să dea explicații despre una din cele mai importante reforme din tot PNRR-ul, dar, în schimb, ministrul Muncii a anunțat un “număr-record de contracte de muncă”, iar ministrul Finanțelor a spus că în 2023 se va axa pe “susținerea activă a schemelor pentru investițiile mari”. Mesajele au fost transmise pe Facebook, nu în vreo conferință sau alt eveniment unde să poată fi întrebați de activitatea lor.

Proiectul de lege a primit până în prezent două avize pozitive de la comisiile de specialitate. Comisia pentru drepturile omului a dat aviz pozitiv fără niciun comentariu. În schimb, Comisia de politică externă din Senat a venit cu o contribuție proprie, astfel că membrii corpului diplomatic și consular să se poată pensiona de la 60 de ani, dacă au minimum 15 ani de activitate în Ministerul Afacerilor Externe, nu la 65 de ani, așa cum era stipulat în inițiativa înaintată de Guvern. Prin urmare, prima modificare parlamentară e una de relaxare a condițiile de pensionare, iar proiectul nici măcar nu a ajuns să fie discutat de comisiile raportoare, adică cea de muncă, juridică și cea de apărare, care vor șlefui forma ce ajunge în plenul Senatului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *