Raport devastator al Curții de Conturi Europene: 60% din solurile europene se degradează. România este puternic afectată

Europarlamentarul liberal, Dan Motreanu, afirmă că peste 60% din solurile europene sunt nesănătoase şi se degradează continuu, iar România este puternic afectată de acest fenomen, un audit al Curţii de Conturi Europene (CCE) arătând că „statele membre, în colaborare cu Comisia, nu au elaborat măsuri ţintite către regiunile cu soluri degradate şi nici nu au asigurat finanţare suficientă”.

„Peste 60% din solurile europene sunt nesănătoase şi se degradează continuu, iar România este puternic afectată de acest fenomen. Uniunea Europeană înregistrează pagube de peste 50 de miliarde de euro din cauza solurilor degradate”, a scris pe Facebook, europarlamentarul liberal Dan Motrean.

Acesta anunţă că va aborda această chesitune în grupul PPE şi va depune amendamente la propunerea Comisiei Europene privind protejarea solurilor. Motreanu a participat la lucrările Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală a Parlamentului European, unde CCE a prezentat rezultatele analizei eforturilor UE pentru gestionarea durabilă a solului.

Potrivit lui Motreanu, auditul indică faptul că „Politica Agricolă Comună dispune de o serie de instrumente menite să încurajeze îmbunătăţirea gestionării solului, precum standardele de ecocondiţionalitate sau măsurile voluntare cum ar fi sprijinirea investiţiilor în agricultura de precizie”. „Cu toate acestea, statele membre, în colaborare cu Comisia, nu au elaborat măsuri ţintite către regiunile cu soluri degradate şi nici nu au asigurat finanţare suficientă pentru o gestionare durabilă a solului. Nu s-au îndeplinit obiectivele Directivei privind nitraţii, în special din lipsa datelor pentru indicatorii-cheie privind utilizarea gunoiului de grajd. De asemenea, statele membre au finanţat prea puţine măsuri de gestionare a gunoiului de grajd”, se mai arată în Raportul CCE.

De asemenea, instituţia menţionează că, „din cauza cerinţelor adesea neambiţioase ale standardelor şi a direcţionării limitate la nivel naţional, instrumentele europene disponibile nu au fost utilizate suficient, dar există în continuare posibilităţi considerabile de îmbunătăţire a sănătăţii solului”.

„Pentru mine şi PPE, aceste concluzii arată clar o lipsă de informare suficientă la toate nivelurile de decizie europene privind importanţa solurilor sănătoase, o delăsare din partea Comisiei privind prioritizarea unei gestionări durabile a acestei resurse neregenerabile în politicile europene şi o lipsă de direcţionare a fondurilor şi măsurilor către zonele care au cea mai mare nevoie”, a mai transmis Motreanu.