Trecerea la euro va expune pe deplin sărăcia muncitorilor din Croația
Faptul că Croația a introdus moneda euro și a intrat în zona euro nu înseamnă că salariul său mediu va ajunge automat din urmă media zonei, scrie presa croată. Ar fi ideal, pentru că, în prezent, salariul mediu net în Croația este de 866 de euro, ceea ce înseamnă doar 37% din media zonei euro, de 2.333 de euro.
Croația stă oarecum mai bine în comparație cu salariul mediu al întregii Uniuni Europene, unde ajunge până la 42 la sută din salariul mediu net pentru o singură persoană din Uniune (2.080 de euro). Salariul mediu al unui italian, de 1918 euro, este egal cu două salarii medii croate, iar un salariu mediu austriac poate reprezenta până la trei salarii medii croate.
Sunt tot felul de salarii, mai mici și mai mari decât media, minime sau care se numără în zeci de mii, dar și cele care sunt fixate de ani de zile. Cel care a avut salariu mare în kune va continua să aibă salariu bun și în euro, iar cel care abia înnoda banii de la un salariu la altul va continua să facă la fel și după trecerea la euro, încercând să acopere cu fonduri puține cât mai multe cheltuieli care cresc de la lună la lună, odată cu creșterea prețului la alimente.
Cum au scăzut veniturile? Să luăm de exemplu o persoană al cărei salariu nu s-a schimbat în ultimii ani, deci, de exemplu, câștigă 7.000 kune, la fel ca în 2016. În octombrie 2016, salariul său era cu 24 la sută mai mare decât salariul mediu de atunci (5.642 kune). În timp ce salariul mediu a crescut în ultimii ani, diferența dintre acele 7.000 de kuna și salariul mediu a scăzut și ea, astfel încât în octombrie 2019, diferența a fost de doar 2,7 la sută, iar apoi salariul de 7.000 de kuna a coborât sub nivelul mediu.
Astfel, conform ultimelor date statistice disponibile, salariul mediu în luna octombrie a anului trecut a fost de 7.745 kune, deci o persoană al cărei salariu a fost înghețat la 7.000 kune în ultimii ani a primit cu 9,6% mai puțin decât salariul mediu.
Dacă acel salariu de 7.000 kune ar fi crescut din 2016 până astăzi și, în același timp, ar fi menținut proporția față de salariul mediu din 2016, când era cu 24 la sută mai mare, astăzi ar trebui să fie de 9.604 kune. Nu s-a întâmplat așa, așa că acest angajat care acum 6 ani era plătit peste medie, și care ar fi putut economisi ceva în 2016, a intrat astăzi în clasa lucrătorilor plătiți sub medie. Adăugați la aceasta inflația actuală și devine clar faptul că economisirea poate fi eliminată, deoarece abia ocupă supraviețuirea.
Ce să mai spună cineva cu un salariu de 5.000 kune care nu a avut o creștere salarială de ani de zile? În 2016, avea un salariu cu 11,4% sub salariul mediu de atunci, iar astăzi, salariul său de 5.000 de kune rămâne în urmă cu 36% față de salariul mediu. Dacă salariul ar fi crescut atât de mult în ultimii ani încât ar fi la nivelul salariului mediu din 2016, care este cu 11,4 la sută mai mic, astăzi ar trebui să fie de 6.862 kune.
Introducerea euro nu va schimba nimic dacă nu îi va crește salariul și nu va fi eliberat de „înghețarea salariului” de ani de zile.
Potrivit datelor Eurostat, salariul mediu net al unei singure persoane în Uniunea Europeană era de 2.080 de euro, iar în zona euro de 2.333 de euro, iar media croată de 866 de euro este a patra de la coada clasamentului: Ungaria, 834 de euro, România, 796 euro, iar Bulgaria, 606 euro.
Din 2016 până la sfârșitul anului trecut, salariul mediu al Bulgariei a crescut cu 55%, iar al Croației cu 23%.
Statisticienii europeni înregistrează cel mai mare salariu net mediu lunar de 3.744 de euro pentru o persoană singură din Luxemburg, urmat de Danemarca cu 3.273 de euro, iar pe al treilea loc se află Irlanda, cu un salariu net lunar pentru o persoană singură de 3.142 de euro. Austria ocupă locul al șaptelea în Uniunea Europeană, cu un salariu mediu de 2.818 euro pentru o persoană singură, urmată de Germania, cu 2.737 euro. Salariul mediu net pentru o persoană singură în Grecia este de 1.260 de euro, în Slovenia este de 1.217 de euro, iar în Cehia este de 1.153 de euro.
Letonia și Lituania au avut salarii medii nete lunare mai mari pentru cei singuri, deși în 2016 salariile de acolo erau în urmă față de media croată. În ultimii șase ani, salariile din aceste două țări au crescut cu 56 și, respectiv, 63 la sută.