Viena îi răspunde cancelarului Germaniei, care cere aderarea României la Schengen în acest an
Poziția Austriei, care se opune aderării României la Schengen, nu s-a schimbat deloc. Acesta este răspunsul ministrului austriac de Interne Gerhard Karner pentru cancelarul Olaf Scholz, care a declarat luni la București că Germania „sprijină puternic” intrarea țării noastre în spațiul european de liberă circulație și că speră ca aceasta să aibă loc în 2023.
„Poziția Austriei nu s-a schimbat deloc. Libertatea de circulație în Uniunea Europeană va fi posibilă doar în cazul unei protecții robuste a granițelor exterioare”, afirmă ministrul de Interne de la Viena Gerhard Karner, potrivit Deutsche Welle.
Ministrul de Interne de la Viena a făcut aceste declarații pentru ziarul austriac Kurier, răspunzându-i astfel cancelarului german Olaf Scholz, care a declarat, luni, la Palatul Cotroceni, că va insista pe lângă sceptici pentru aderarea României la spațiul Schengen în acest an.
„Este o contradicție la cancelarul german: dorește eliminarea controalelor la frontiera dintre România și Ungaria, dar Germania controlează în continuare granița cu Austria.
Este o dovadă clară că sistemul nu funcționează”, a completat ministrul Gerhard Karner.
Scopul lui Scholz ar fi legat de interesele economice germane, speculează ziarul Kurier: România este importantă, de la izbucnirea agresiunii rusești, pentru exportul cerealelor ucrainene și pentru livrarea de arme pentru armata Kievului și pentru centrul de mentenanță și logistică pe care concernul de tehnică militară Rheinmetall vrea să îl deschidă încă din luna aprilie.
Reamintim că în 8 decembrie 2022, Austria şi-a folosit dreptul de veto şi a blocat aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, cancelarul Karl Nehammer invocând numărul mare de imigranţi ilegali care nu sunt înregistraţi şi care ajung în Europa Centrală.
Cancelarul austriac Karl Nehammer a insistat ca UE să plătească pentru un gard de-a lungul graniţei cu Turcia pentru a opri traficul de persoane. Comisia Europeană a respins, însă, iniţiativa, explicând că nu va da bani pentru garduri şi ziduri şi că ţările UE sunt obligate, în temeiul dreptului internaţional, să permită persoanelor care caută protecţie să solicite acest lucru la frontierele externe ale UE, iar astfel de facilităţi ar fi un obstacol în calea drepturilor lor.
În urmă cu o lună, Bruxelles-ul a anunţat, însă, că este de acord să finanţeze un proiect pilot pentru îmbunătăţirea echipamentelor tehnice de la frontieră, inclusiv instalarea de camere şi sisteme aeriene de supraveghere pentru a urmări şi opri imigranţii ilegali.
